Fundaţia Pro Patrimonio a readus la viaţă un conac tipic românesc, Vila Golescu din Câmpulung Muscel. Renovarea a durat un timp, dar rezultatul este pe măsură, conacul arătând ca în timpurile frumoase. Dar activitatea fundaţiei nu se opreşte aici. Locuită de boieri autentici cu o educaţie şi cultură înaltă, casa oferă largi perspective de readucere a unor frumoase obiceiuri, tradiţii, meşteşuguri şi stiluri de viaţă din epoca anilor începutului secolului 20. Astfel, se desfăşoară proiecte şi activităţi în care, deseori, sunt angrenaţi copii din zona respective. Pe parcursul anului 2022, Fundaţia Pro Patrimonio desfăşiară un proiect cultural, creativ, interdisciplinar care pune împreună traducători şi lingvişti, chefi şi experţi culinari, elevi şi meşteşugari, într-un concept unic dedicat patrimoniului material şi imaterial de la Vila Golescu din Câmpulung Muscel. Sunt urmărite patru paliere ale proiectului: documentare, gastronomie, educaţie pentru patrimoniu şi meşteşug. „Jurnal culinar Maria Cantili Golescu – rețete, gusturi, obiecte și experimente” A plecat de la descoperirile din perioada pandemiei din vasta bibliotecă a familiei Golescu, mai precis două caiete de reţete din jurul anilor 1900 scrise de Maria Cantili Golescu, soția lui Vasile Golescu. La începutul anului acesta, echipa de proiect a început o documentare şi o valorificare în mod creativ a acestor materiale ca parte a patrimoniului imaterial ce aparține casei și orașului Câmpulung Muscel. La începutul vacanţei de vară, între 17-20 iunie, 15 copii din comunităţile din Câmpulung Muscel vor beneficia de trei zile de activităţi în curtea Vilei Golescu. Programul pregătit pentru ei va cuprinde în prima zi „Ziua plantelor în grădina comestibilă”, apoi „Ziua caietului, desenului şi a caligrafiei” iar la final vor parcurge „Ziua instalațiilor artistice” cu opriri în universul: obiectelor culinare din vilă, al portretelor Mariei Cantili, al cuvintelor „bizare” din manuscrise, al arborelui genealogic al familiei și al sfaturilor Mariei Cantili Golescu. „Recettes de Cuisine” Mai mult decât reţete, stil de viaţă Caietul găsit în biblioteca de cărţi şi manuscrise a Vilei Golescu oferă o perspectivă inedită asupra stilului de viață burghez și cosmopolit al epocii, trasează o hartă imaginară a influențelor culturale din zonă și din Europa, punctează elemente din decorul și instrumentarul bucătăriei de epocă, oferă un tablou al alimentelor și condimentelor folosite în acea perioadă și prezintă noi curiozități cu privire la Maria Cantili Golescu, familia acesteia, obiectele culinare din perioada respectivă și peisajul cultural în care aceasta a trăit. O traducere a unui caiet de bucate de la 1900, scris în patru limbi și plimbat de autoare de la Paris la Bacău și Câmpulung la începutul secolului trecut, nu poate rămâne astăzi doar o simplă traducere ci, în primul rând, o imersiune în contextul culinar al unei epoci la granița dintre vechi și modernitate. „Recettes de Cuisine” În timp ce se lucrează la transcrierea și înțelegerea preparatelor expuse în caietul Mariei Cantilli Golescu – alături de Mona Petre, Nona Henti și Aura Pandele – sunt relevate mici bucăți de istorie culinară națională puternic influențată, așa cum se întâmpla în epocă și a continuat până după mijlocul secolului 20, de bucătăria franceză, dar și metode de lucru arhaice, extrem de pitorești, sau, cum găsim în rețeta pe care o oferim ca exemplu, o serie de ingrediente înconjurate de o aură de mister. Este și cazul prăjiturii Chiffonnette (în caiet la pagina 64) descrisă astfel: ”Détremper 250 grammes de beurre dans l’eau tiède; quand il sera amolli, le mettre dans un mortier et, avec un pilon, incorporer dans le beurre 300 grammes, 500 grammes de fleur de farine, douze jaunes d’œufs crus et une poignée de fleur d’oranger pralinée et écrasée préalablement. Fouetter 6 blancs d’œufset les ajouter au mélange, puis beurrer une tourtière, y verser le gâteau et faire cuire au four.” – transcriere limba franceză. ”Înmuiați 250 g de unt în apă călduță; când untul se va înmuia, puneți-l într-un mojar și, cu un pistil, încorporați 300 g de zahăr, 500 g de făină foarte fină, douăsprezece gălbenușuri crude și o mână de flori de portocal, pralinate și zdrobite în prealabil. Bateți 6 albușuri și adăugați-le în amestecul anterior, ungeți cu unt o formă de plăcintă, turnați prăjitura și coaceți în cuptor.” – traducere limba română ”Flori de portocal pralinate”. Un ingredient misterios pentru noi astăzi, asupra căruia am cerut sfatul prietenilor chefi împlicați în proiectul de recuperare a acestui caiet și a preparatelor descrise. Să fie flori de portocal pur și simplu zaharisite, așa cum se fac ele cu albuș și pudră de zahăr? Sau sunt cu adevărat pralinate în crusta roșie și casantă a zahărului topit? Rețetele contemporane de ”gateau chiffon” au pierdut acest ingredient special pe parcurs și nu oferă lămuriri. Este un (aparent) mic detaliu, poate ușor de trecut cu vederea la o primă citire, dar în ochii celor pasionați de bucătăria secolelor trecute el este cu nimic mai prejos de o mică bijuterie. |
You may also like
-
Noile colecţii GESSI aduc Haute Couture în băile contemporane din România
-
CLUB A 55 – EXPOZIȚIE EVENIMENT LA KULTURHAUS BUCUREȘTI
-
O casă istorică în centrul Capitalei, veche de peste 130 de ani, a cărei poveste nu este cunoscută timp de jumătate de secol
-
Cum alegi salteaua pentru un somn odihnitor?
-
Dyson și Pierpaolo Lai: Creatori de stil la Săptămâna Modei din Milano