Bucureștiul a cunoscut în deceniile care au urmat Marii Uniri o dezvoltare culturală, artistică și economică fără precedent, definitorie pentru imaginea urbană de astăzi a zonelor istorice ale Capitalei. Noul statut al Bucureștiului de capitală a națiunii reîntregite se traduce printr-o dezvoltare spectaculoasă care se reflectă în evoluția urbanistică și în reînnoirea fondului construit.
Modernismul Art Deco şi Bucureştiul interbelic
Aspirând spre o identitate europeană modernă, Bucureștiul se orientează preponderent spre diferitele genuri arhitecturale ale modernismului. În acest context, modernismul Art Deco s-a bucurat în capitala României de o primire extrem de favorabilă, datorată în special tradiţionalei orientări francofile a culturii şi a societăţii romaneşti moderne.
Înnoitor, fără a nega trecutul, Art-Deco se dovedește opțiunea cea mai potrivită în acest context dominat de confruntarea dintre tradiționalism și dorința de progres. Versatilitatea și multitudinea de interferențe cu alte stiluri explică adoptarea esteticii Deco pentru cele mai diverse clădiri, de la hoteluri, cinematografe, birouri și locuințe la clădiri funcţionale şi instituții publice.
Modernismul bucureştean, diferit de cel european prin folosirea esteticii Art Deco precum şi prin varietatea decoraţiunilor care însoţesc aceste clădiri, a câştigat adeziunea clientelei burgheze prospere de industriaşi şi liber-profesionişti, dar şi a micilor comercianţi şi meseriaşi, care şi-au aflat în această arhitectură propriul mod de expresie. Ca atare se poate afirma că arhitectura Art Deco sau cu accente Art Deco deține ponderea cea mai însemnată în raport cu celelalte orientări stilistice din epocă pentru zona centrală a Bucureștiului.
Blocuri interbelice ArtDeco, semnate Marcel Iancu
Nu multă lume ştie că Bucureştiul se bucură de blocuri interbelice care poartă amprenta celebră a lui Marcel Iancu. Alături de Tristan Tzara, acesta este cunoscut drept iniţiatorul mişcării de avangardă dadaiste.
Reîntors în ţară după 1921, Marcel Iancu a fost şi aici unul dintre promotorii artei şi arhitecturii de avangardă, mai ales că în această perioadă, în contextul mediului economic prosper, proiectele vizau modernizarea oraşului.
Din păcate, aceste blocuri rezidenţiale, de mare valoare arhitecturală şi care ar putea reprezenta un important obiectiv turistic dar şi de studiu, sunt neîngrijite, nerenovate, la fel ca multe alte clădiri de acest fel.
Valori semnificative pentru memoria și identitatea noastră culturală
Alături de arhitectura semnată de Marcel Iancu, se regăsesc în Bucureşti, în special în cartierul evreiesc, dar nu numai, ci şi pe bulevardele moderne Carol I, Magheru sau Dacia, clădiri interbelice în stil modernist Art Deco, realizate de o pleiadă de arhitecţi de nivel european.
Între aceşti, Jean Monda, Horia Creangă, Marcel Locar, Arghir Culina, Rudolf Frankel, Boris Zilberman. George Negoescu, Tiberiu Niga, George Cristinel sau Alexandru Zamfiropol își pun semnătura pe multe dintre imobilele Art Deco.
Clădiri emblematice ale Capitalei, cum sunt Palatul Telefoanelor sau Gara de Nord sunt reprezentative pentru stilul Art Deco.
O identitate asumată
Patrimoniul Art Deco din Bucureşti este extrem de valoros. Sunt numeroase construcții unice şi devine necesar să popularizăm stadiul curent al acestora care își pune amprenta asupra unor zone istorice ale orașului.
Din păcate, tema Art Deco nu a fost reprezentată pe măsura importanţei ei. Noul proiect al lui Dragoş Dogaru, B:MAD “Clădiri din București: Modernism Art Deco”, al cărui promotor este. propune includerea arhitecturii Art Deco a Bucureştiului în patrimoniul UNESCO, aşa cum a reuşit oraşul Mumbai cu cele 600 de clădiri Art Deco, în timp ce, în Capitală sunt deja identificate 525 pe harta www.artdecobucharest.ro.
Dragoş Dogaru, apreciază că numărul total ar putea fi chiar 2000 de clădiri. Desigur, în spatele acestui proiect, alături de Dragoş Dogaru stau mai mulţi arhitecţi care au identificat, fotografiat şi documentat clădiri Art Deco din Bucureşti. Iar tot acest proces este în curs de derulare. Sunt zone întregi în centrul Capitalei, în care arhitectura modernistă art Deco este predominantă, cum este, de exemplu, Gara de Nord – Griviţei – Bulevardul I. G. Duca.
Aşa cum spune şi Dragoş, valoarea acestui patrimoniu constă atât în diversitatea clădirilor cât şi în varietatea decoraţiunilor care le însoţesc.
“Suntem un melanj de culturi. Să ne asumăm că suntem diverşi!”, conchide Dragoş Dogaru.
You may also like
-
CLUB A 55 – EXPOZIȚIE EVENIMENT LA KULTURHAUS BUCUREȘTI
-
O casă istorică în centrul Capitalei, veche de peste 130 de ani, a cărei poveste nu este cunoscută timp de jumătate de secol
-
Una caldă, alta rece în Piaţa Romană
-
Apartament din vechi palat milanez, plin de artă și design
-
Din nou despe casa Nanu Muscel
1 thought on “Despre Bucureşti Art Deco – de vorbă cu Dragoş Dogaru”
Comments are closed.