Tot felul de clădiri şi case găseşti pe Popa Tatu, o stradă liniştită, nu tocmai dreaptă care porneşte din vecinătatea Pieţei Matache, coborând spre Parcul Cişmigiu. La intrarea pe stradă, într-un mic scuar, o statuie cu iz vechi te întâmpină, anunţând o alee elegantă, cum era în urmă cu un secol. Este doctorul Haralambie Botescu, un erou care a murit pe front în Primul Război Mondial. Din păcate, statuia este înconjurată acum de case dărăpănate sau în ruină. “Cine este domnul?” întreb pe câţiva copii cam murdărei care se joacă pe treptele statuii. “Un nene bătrânel”, mi se răspunde. Repet întrebarea şi unor tineri din cartier care treceau. “Da, ştim, este Matache Măcelaru”. “Păi aşa credeţi că arăta un producător, cu bărbuţă şi ochelari”, îi întreb. “Da, era un boier!”.
Case în diverse stiluri
Aici sunt case şi mici blocuri, unele mai bine întreţinute, altel, mai vechi, în diferite stadii de degradare. Sunt şi case noi, cu arhitectură modernă şi chiar un ansamblu de blocuri în condominiu, scos în evidenţă prin finisajele exterioare cu cărămidă aparentă.
Un amestec de stiluri şi regimuri de înălţime, caracteristic, de altfel, întregii Capitale se regăseşte şi pe Strada Popa Tatu.
Majoritatea caselor sunt însă case vechi, interbelice, multe frumos decorate, într-un mix de stiluri, identificându-se însă influenţe mai mari sau mai mici de stil neoromânesc, Art Deco sau neoclasic.
Clădiri în ruină
Un fapt surprinde extrem de neplăcut pe această stradă drăguţă, plasată în centrul oraşului. Este vorba de acelaşi fenomen care se manifestă cu o forţă în creştere în toată zona precum şi în mai toată ţara.
Case complet degradate, cu risc seismic ridicat, deci cu pericol de prăbuşire şi care au fost părăsite.
Nu mai puţin de 9 astfel de clădiri întâlnim pe strada Popa Tatu, pe o porţiune de numai 200 de metri. Acestea se găsesc grupate în special în vecinătatea cu Piaţa Matache, la intersecţia cu Bulevardul Buzeşti, ceea ce face din zonă o adevărată enclavă de resturi de la casele demolate, clădiri prăbuşite, case dărăpănate, toate într-o neagră mizerie.
Astfel, pe strada Popa Tatu, chiar la începerea străzii, te întâmpină blocuri cu două etaje, arhitectură frumoasă interbelică, însă cu geamuri sparte, acoperiş căzut, burlane şi zidărie desprinse.
Fiind în apropierea pieţei, era înainte o zonă comercială, cu mici magazine şi ateliere la parterul acestor clădiri. Deja, configurarea acestora, cu lărgirea deschiderilor şi spargerea pereţilor a afectat structura de rezistenţă a construcţiei iar în timp aceasta s-a degradat complet.
S-au adăugat cutremurele, lipsa consolidărilor în perioada comunistă când clădirile erau în proprietatea statului. După revoluţie, au intrat în proprietate particulară dar noii sau, în unele situaţii, vechii proprietari nu au posibilităţi pentru asigurarea finanţării lucrărilor de consolidare şi renovare, mai ales că acestea se ridică la sume considerabile. “Ne-au înşelat” spune un proprietar care a cumpărat o casă din poziţia de chiriaş. “Nu ne-au spus că are probleme cu structura (casa, n.red) şi nici că este în zonă protejată. Iar acum nu putem să o vindem”, adaugă proprietarul, omiţând că preţul cumpărării a fost derizoriu iar acum solicită la vânzare un preţ nejustificat, de 30 de ori mai mare.
Deşi sunt abandonate, unele dintre aceste case mai sunt locuite, deşi nu este electricitate, încălzire sau apă, eventual parţial de către boschetari sau familii care nu au unde locui.
Primăriile nu au soluţii şi toţi se complac în a aştepta prăbuşirea totală a acestor clădiri iar pe terenul liber să se realizeze construcţii moderne.
Dispare astfel o istorie iar sub ochii lor, locuitorii sunt nevoiţi să trăiască alături de gunoaie, drame, delăsări şi privelişti macabre.
Foto: Ion Diamandi
You may also like
-
CLUB A 55 – EXPOZIȚIE EVENIMENT LA KULTURHAUS BUCUREȘTI
-
O casă istorică în centrul Capitalei, veche de peste 130 de ani, a cărei poveste nu este cunoscută timp de jumătate de secol
-
Cum alegi salteaua pentru un somn odihnitor?
-
Dyson și Pierpaolo Lai: Creatori de stil la Săptămâna Modei din Milano
-
1 din 10 tineri vor suferi de pierderi de auz grave până în 2050