Cămin tradiţional cozy în mediu rural cu colecţie de artă

În apropierea Capitalei, dar departe de agitaţia urbană şi în plin cadru natural, te întâmpină o casă de tip cottage, din care nu putea lipsi şemineul şi, deci, hornul impresionant, care îi dă o personalitate specială. Uimirea te cuprinde când afli că e vorba de o reconversie şi încă realizată în plin regim comunist.

Poveşti  într-o şură

Casa a fost construită dintr-o şură bănăţeană, păstrându-se integral structura iniţială din lemn. Desigur, acum, această soluţie nu mai este singulară, dar vorbim despre anii ’60.

• 

• 

• 

• 

Păşind în interior, eşti impresionat să descoperi un adevărat cămin cozi, în care se regăsesc decoraţiuni rare şi minunate. De asemenea, constaţi cu surprindere cum cultura, bunul-gust şi echilibrul pot da naştere unui decor în care piesele rare au un loc binevenit într-un cadru rustic. EsteMuzeul memorial „Aurel şi Maria Avramescu”, din păcate prea puţin cunoscut de iubitorii de frumos

Muzeul memorial „Aurel şi Maria Avramescu”

Muzeul este situat în Otopeni, pe Şoseaua Bucureşti-Ploieşti, la nr. 234 (pe strada Fermei). Clădirea şi colecţia au fost donate Academiei Române în două etape – în anul 1968 (donaţia a fost preluată de Muzeul Naţional de Artă) şi în 1991 (Academia a fost solicitată să preia donaţia iniţială cu o donaţie suplimentară, casa din Otopeni) – şi preluate efectiv în 1994. 

Pe un teren de aproximativ 4000 de metri pătraţi se află un corp principal – o şură bănăţeană transformată în locuinţă de foştii proprietari, extinsă şi renovată între anii 1962 şi 1968. La parterul imobilului, desfăşurat pe 200 de metri pătraţi, se găsesc: un hol, o bibliotecă, un dormitor, un culoar, sufrageria, bucătăria şi cămara, un vestiar şi o baie. Printr-o scară îngustă se ajunge la etaj, unde există o logie, o cameră cu balcon de lemn, un dormitor mansardat şi o baie.

Pe aripa de nord sunt o cameră şi o baie, pe terenul dinspre vest se află un corp secundar, un chioşc, iar în centru – un bazin de înot betonat. Încăperile principale au ca rezerve sobe din faianţă (din secolele XVII-XVIII), iar holul dispune de un şemineu de dimensiuni mari.

Colecţie de artă în şura bănăţeană

Aici, în casa cu etaj, într-un spaţiu intim, descoperi o colecţie compusă din tablouri, porţelanuri, piese din faianţă, icoane, cloazoneuri, covoare persane, biblioteca, precum şi o fascinantă colecţie de piese de mobilier din secolele XVI-XIX (numită „mobilă inteligentă”, pentru că fiecare piesă de mobilier era mai mult decât părea), care reprezintă dragostea savantului Aurelian Avramescu (1903-1985) pentru frumos, calităţile sale intelectuale şi umane. Muzeul valorifică obiectele de care era înconjurată familia Avramescu.

Academicianul Aurel Avramescu (1903-1985) a fost un rafinat colecţionar, un om de ştiinţă sensibil la artă şi cultură. El rămâne unul dintre premergătorii societăţii informaţionale din România, acoperind domeniile telecomunicaţiilor, automaticii şi informaticii documentare.

Soţia sa, Maria Avramescu (1902-1994), a fost doctor ginecolog, şefă de secţie la Maternitatea Griviţa. Cei doi au avut o valoroasă colecţie de artă, iar casa devenise un loc de întâlnire pentru academicienii care apreciau muzica şi arta, dar şi pentru artişti, ingineri… Dintre prietenii familiei Avramescu, le amintim pe dr. Maria Ţuculescu, pictoriţa Magdalena Rădulescu şi scriitoarea Cella Serghi.

O istorie a mobilierului occidental

Maria Avramescu a fost interesată de mobilierul vechi, ceea ce se poate observa din frumoasa colecţie expusă în casa-muzeu. Se poate spune că piesele de mobilier din această colecţie ilustrează o istorie a mobilierului occidental începând cu secolul al XVI-lea. Găsim aici obiecte din ţările în care se producea mobilier: Franţa, Anglia, Italia, Spania, Ţările de Jos, Germania şi Austria.

• 

• 

• 

Mobilierul francez post-renascentist este redat prin cassone (mobilă de forma unei lăzi). Comoda în stil Regence, de început de secol al XVIII-lea, este reprezentativă pentru începuturile stilului rococo în Franţa.

O altă piesă deosebită, caracteristică provinciei sudice a Franţei, Provence, este panetière. Secretaire-ul datează din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea.

Pentru Italia, reprezentative sunt cassonele şi credenţele (secolul al XVII-lea), scaunele de tip Savonarola şi tipologia florentină a secolelor XV-XVI.

Din Anglia provin trei piese deosebite: un dulap de tip cupboard (din prima jumătate a secolului al XVII-lea), o credenţă şi o comodă.

Din Ţările de Jos pot fi admirate două piese de mobilier, respectiv un armoire din secolul al XVII-lea şi un cabinet din secolul al XVIII-lea.

Din Spania se află în această colecţie: un dulap-veşmântar cu o arhitectură sobră, renascentistă; o masă mare, cu un blat dreptunghiular, cu picioare din panouri în formă de liră, decorate pe cant cu motive ove, cu bagheta de legătură în volute şi un medalion central rozeta (între cele două panouri sunt amplasate baghete de legătură din metal, în volute elegante, cu aplicaţii aurii, elemente caracteristice meselor spaniole din epoca Renaşterii târzii (secolul al XVII-lea); un cufăr din lemn acoperit cu aplicaţii din metal.

• 

• 

Din zona Austriei şi Germaniei, printre cele mai vechi piese de mobilier se numără dulapul pentru veşminte, dulapul baroc, monumental, cu sertar la bază şi două uşi mari.

Din colecţia de artă amintim sculptura românească semnată de Ion Vlasiu şi Gheorghe Anghel şi portretele pictate de Magdalena Rădulescu. Alături de acestea sunt numeroase artefacte din  metal, faianţă şi porţelan.

O piesă interesantă este marele pendul de podea, aflat în cabinetul de lucru de la etaj şi realizat de Andries van Schilfgaarde din Gouda, în secolul al XVIII-lea. Are cadranul marcat cu cifre romane şi arabe, cu motive decorative din bronz, gravate şi aurite.

Foto: Luminiţa Gliga