Grădina în octombrie: pregătirea şi îngrijirea plantelor pentru sezonul rece

 Octombrie trezește în mintea tuturor mai multe întrebări: Cum facem îngrijirea plantelor pe sezonul rece? Ce plante de grădina și cum  ar trebui protejate pe perioada iernii?

Nu mai este mult şi intrăm în noiembrie, ultima lună de toamnă. După ce aţi mutat plantele sensibile la frig în interiorul locuinţei, pregătiţi-le pentru iarnă, respectând cu atenţie cerinţele fiecăreia. Un mini-ghid de îngrijire vă  va ajuta să le asiguraţi plantelor şi florilor preferate condiţii optime pe tot parcursul sezonului rece.

Semnele de repaus vegetativ

Ca și oamenii, plantele au un sistem propriu de apărare ”Repausul vegetativ” este o stare temporară de inactivitate sau activitate metabolică minimă a plantelor. Practic, este strategia de supraviețuire a plantelor în perioadele cu temperaturi foarte scăzute sau în cele secetoase oferind totodată beneficii de odihna și refacere, contribuind astfel la longevitatea plantei.

În perioada de repaus plantele nu mai cresc, nu se mai dezvoltă ci doar conservă energie. Nevoile de hrănire sunt reduse semnificativ, seva nu mai circulă prin structura plantei iar substanțele nutritive nu mai sunt absorbite.

Primele semne de apropiere a repausului vegetativ sunt: căderea completă a frunzelor la foioase, schimbarea în intesitate a culorii coniferelor, de la verde intens la verde închis spre maroniu. Tot pe perioada repausului vegetativ, toamna târziu, chiar și la conifer (Brad, Molid, Tisa, Ienupăr, etc), are loc procesul de regenerare a foliajului astfel, anumite crengi devin  maro iar acele încep să cadă. Daca sesizati aceste semne nu va îngrijorați,  în primăvară noi muguri vor îmbrăca ramurile care acum se scutură.

Protejarea plantelor pentru sezonul rece

Și totusi, cum putem proteja noi plantele în sezonul rece avand în vedere faptul că schimbările climatice din ultimii ani au dus la modificări în sistemul de adaptare a plantelor. Astăzi,  de exemplu, găsim în grădini plante noi, precum Dafinii care în trecut nu se adaptau la sezonul rece iar acum rezistă cu succes și fără protecție pe parcursul întregii ierni și paradoxal am pierdut exemplare vechi de plante, care erau deja aclimatizate. Buxus-ul fiind doar unul dintre acestea. 

De aceea, vom pregati plantele pentru sezonul rece prin tratatrea  tuturor bolilor de care suferă. O plantă sănătoasă va depași, cu siguranța, mai ușor sezonul rece. Iar din speciile pe care le întâlnim la noi în grădini recomandăm protejarea următoarelor plante:

Magnolia

În primii 2-3 ani de viață, dacă aveți curtea într-o zonă de câmp unde intensitatea vântului este mai mare, se recomandă protejarea magnoliei pe perioada iernii prin învelirea ei în vată de sticlă și pânză de sac. După anul 3 de viață, specia devine aclimatizată și nu va mai avea nevoie de protecție.

Smochinii

Contrar părerii generale, smochinii nu sunt pretențioși și nu necesită îngrijire specială. Este important însă să nu îi fertilizăm cu orice fel de îngrășăminte din comerț, mai ales dacă nu știm cantitatea corectă care trebuie administrată.

S-au întâlnit des cazuri în care smochinii făceau rod foarte târziu în toamnă și astfel îi prindea înghețul. Sunt foarte rezistenți la dăunători, nu necesită udare specială vara, au fructe foarte sănătoase și un aspect deosebit, au nevoie doar să fie inveliți iarna pentru a preveni înghețul lor la temperaturi foarte scăzute. Dacă totuși ați omis să îi înveliți peste iarnă, primavara trebuie neapărat să îndepărtați crenguțele degerate.

Coniferele

Înainte de sezonul rece, asigurați-vă că nu suferă de dăunători, mană sau alte insecte. Acestea le pot afecta calitatea iar pe parcursul iernii pot duce la degerarea lor.

Gazonul

Gazonul trebuie tuns în continuare, însă la intervale mai mari, în funcţie de cât de repede creşte, până când temperaturile scăzute devin constante şi peluza intră în repaus.

Specialiştii horticultori recomandă să nu lăsaţi gazonul mare în timpul iernii. Acesta trebuie să fie scurt, deoarece, altfel, firele de iarbă vor fi înclinate de frig şi zăpadă şi se vor culca pe sol. Ulterior, la primăvară, umiditatea ridicată şi temperaturile în creştere vor favoriza dezvoltarea mucegaiului şi deci moartea gazonului.

De asemenea, se recomandă ca, în această perioadă, să fertilizaţi gazonul cu material specific (îngrăşăminte chimice complexe, cu descompunere lentă, sau îngrăşăminte organice, aşezate mai ales pe strat de zăpadă). În acest fel, veţi asigura un aport constant de elemente nutritive la nivelul rădăcinii, care vor hrăni şi, implicit, vor proteja de frig peluza.

Cum întreţineţi plantele

Odată cu gazonul, specialiştii indică să fertilizaţi şi plantele din grădină sau ghivece. Tufele sau speciile cu creştere laxă, precum anumite varietăţi de thuja, forstytia, lavandă, coacăz etc., trebuie legate uşor cu sfori (însă fără a le sugruma). Dacă nu legaţi tufele sau plantele cu creştere laxă, în momentul în care va ninge abundent, ramurile acestora se vor rupe (apărând, deci, răni deschise) sau se vor despica, ceea ce va duce la deprecierea lor.

Dacă aveţi în grădină plante care nu suportă temperaturile foarte scăzute (de exemplu, camelii, magnolii tinere, smochini etc.), protejaţi-le cu frunze, paie, rogojini şi chiar cu un carton învelit la exterior cu folie de plastic. În ceea ce priveşte protecţiile etanşe, din carton şi plastic, specialiştii recomandă să le înţepaţi din loc în loc, pentru a crea zone de circulaţie a aerului, care vor preveni sufocarea plantelor în interior.

Cum protejaţi plantele aflate în vase

Cea mai mare provocare o reprezintă păstrarea plantelor aflate în vase decorative, de pe terasă sau din curte. Aceste plante riscă să moară foarte rapid din cauza stratului de sol redus şi a zonei de rădăcini expuse din toate părţile la curenţii de aer (viscol) şi îngheţ.

Pentru a preveni acest lucru, este necesar să îmbrăcaţi ghivecele cu un material de protecţie. Cele mai la îndemână sunt cartonul şi folia de plastic. Tufele şi plantele cu creştere mai laxă din ghivece pot fi şi ele strânse şi legate.

Sfat: acoperiţi vasele până la baza tulpinii plantelor, iar în jurul acestora lăsaţi o mică ,,gură” de aerisire. Nu este nevoie să înţepaţi folia de protecţie, pentru că ghivecele nu au nevoie să respire. Pentru un aspect cât mai estetic, puteţi îmbrăca această protecţie cu un material decorativ de tip doc, bambus sau cu orice alt material care vă place.

Astfel pregătită grădina, poate să vină iarna, cu mantia ei de zăpadă, care va asigura căldura naturală împotriva gerului.

Îngrijirea plantelor de interior

 Toamna, anotimpul recoltelor, vine la pachet şi cu adusul plantelor mai sensibile în casă sau apartament şi pregatirea lor de sezonul rece.

Chiar şi protejate, plantele care nu suportă frigul trebuie mutate în spaţii interioare (sere sau camere luminate, cu temperaturi de peste 8-10 grade Celsius), unde vor sta pe tot parcursul sezonului rece. În această categorie intră, de exemplu, gardenia, begonia, leandrul, orhideele etc.

Verificarea de dăunători

Hibiscusul – trandafirul japonez poate înflori şi în această perioadă

 În primul rând, odată cu introducerea şi amenajarea cu plante în casă trebuie verificate de posibili dăunatori. Dacă frunzele lipesc sau au pete, dacă apar gângănii când se pune apă, acestea sunt semne că există dăunători şi plantele trebuie deparazitate. În acest scop se taie o frunză şi se duce la farmacia fitosanitară care va da o soluţie.  Dacă au fost curăţate, se trece la pasul următor, schimbarea pământului şi fertilizarea acelora care vor avea nevoie.

Citricele sunt plante care vara se dezvoltă mult mai armonios afară. În schimb toamna vor suferi până se vor adapta la mutarea în interior. Dacă pomii sunt cu floare sau pe rod nu se va schimba acum pământul, în cel mai bun caz se va face o completare.

Gardenia, floarea celor de la casa Dior, planta frumos mirositoare, este una din favoritele noastre dar care are nevoie de o îngrijire aparte. Trebuie supravegheată mai atent. Aceasta deoarece la mutarea în interior, în lipsa curenţilor de aer, riscă să se îmbolnavească rapid de paduche lânos. De aceea,  recomandăm să fie ţinută în locuri bine ventilate şi să aibă o umiditate ridicată în aer.

Udare indirectă

Hibiscus – trandafirul japonez, se va uda mai rar pe perioada iernii. Deasemenea va fi amplasat de asemenea într o zonă în care umiditatea este moderată.

Udarea trebuie adaptată la noile temperaturi. Se recomandă în general ca aceasta să se faca indirect. Anume, se pune apă in farfurioară, astfel  planta va absorbi cât are nevoie. Fiind sezonul repausului vegetativ, plantele nu mai necesită aceeaşi cantitate de apă ca şi vara.

Odată cu mutarea în interior, cactuşii şi suculentele  se recomandă să fie amplasate într o zonă mai întunecată. Deasemeneaă fie udate de maxim 4 ori pe durata intregii ierni. Camera in care vor fi amplasate trebuie să aibă temperaturi constante de maxim 15 grade C. Astfel cresc şansele ca anul viitor să aibă o înflorire bogată.

Mai puţină apă

Plantele din familia ficuşilor nu au nevoie de căldură şi lumină. Cele care prezintă două culori (verde cu alb) se pot pune la lumină dar la depărtare de calorifer.

Ferigile necesită multă umiditate, nu au nevoie de soare direct, trebuiesc udate mai des. Dracaena şi yucca udate foarte rar, însă este necesară schimbarea pământului.

Sainpaulia sau Violeta Africana, Sinningia sau Gloxinia vor intra şi ele în repaus vegetativ. Diferenţa între cele două este ca Sinningia pe perioada iernii îşi va pierde frunzele şi va rămâne doar bulbul. Comercianţii de flori ar trebui să menţioneze acest aspect la vânzare plantei. Astfel se va evita riscul de a fi aruncată atunci când rămâne fără frunze.

Spre deosebire de Gloxinia, Violeta nu îşi va pierde frunzele. Dar nu va avea în perioada de repaus înflorescenţe bogate ca cele din perioada verii. Dacă nu au flori, se poate trece la mutarea Violetelor în ghivece mai mari. Este însă foarte important să se facă corect drenajul iar solul folosit sa fie unul nisipos.

Guzmania

Pentru plantele bromeliacee – aechmea, guzmania, vriesea – acum este momentul propice pentru a fi despărţite dacă au facut puiuţi. Se ştie despre ele că sunt plante ce înfloresc o singură dată în viaţă. Deasemenea fac o floare ce ţine 6 luni. După cele 6 luni de înflorire vor face pui. Se recomandă ca un pui să fie păstrat cu mama întrucât îi va prelua treptat toate funcţiile. Restul vor fi desparţiţi. Solul folosit la transplantare este turba de florărie.

Recomandări finale

Principala recomandare este ca toamna să ne asigurăm că plantele de interior nu au luat dăunatori din grădina pe perioada verii înainte de a le reintroduce în case. Deasemenea de a nu schimba ghivecele plantelor care au flori sau fructe întrucât le putem face mai mult rău.

Cei interesaţi se pot adresa firmelor abilitate în acest domeniu, care au personal cu studii calificate. Aceste firme pot fi contactate pe internet, în reviste de profil sau din reclame.

Material realizat cu ajutorul specialiştilor horticoli şi florişti: ing. Carmen Uscoiu, Anca Lupu

Foto: Shuterstock, Pinterest