O casă veche ce pare părăsită, purtătoare a unor poveşti interesante

Treci pe lângă o casă veche degradată de ani şi probleme. Pare uitată în timp având şi un aer desuet. Sunt multe astfel de case în Bucureşti şi în toată ţara. Totuşi nu puţine dintre ele ascund poveşti şi întâmplări interesante şi au fost locuite de personalităţi marcante.

Mergând pe strada Viitorului, geografic plasată destul de central, dintre casele vechi multe sunt dărăpănate şi par că nu ar merita o atenţie specială. Aspectul general al vechii străzi este, din cauza aspectului caselor, destul de trist. La numărul 121 o casă dintre acestea, neîntreţinută şi modestă, cu o arhitectură specifică sfârşitului de secol XIX şi deteriorată pare părăsită şi nu atrage interesul nimănui.

Totuşi o privire mai atentă descoperă pe faţadă mai multe decoraţiuni vechi deteriorate precum şi o placă comemorativă în care se specifică faptul că aici a locuit între anii 1925 şi 1986 ziaristul, oratorul şi filantropul Gheorghe Lungulescu.

Sincer, nu prea ştiam ceva despre acest personaj şi de aceea m+am apropiat de casă cu intenţia de a afla câteva informaţii, inclusiv despre casă. Poarta micii curţi este bine ferecată, gardul împiedică orice privire iar câinele păzitor este supărat şi foarte nervos. Încerc o căutare pe Google şi găsesc numai că Gheorghe Lungulescu a fost redactorul rubricii culturale la Universul. Totuşi am noroc. Întâmplător dau peste un articol decupat din ziarul România Liberă, vechi de peste 15 ani şi semnat de Magda Antoniu care a ţinut ani de zile o rubrică interesantă cu denumirea “Nostalgia caselor de altă dată”. Doamna Antoniu a descoperit şi ea această casă dar a avut şansa să poarte o discuţie cu proprietarul casei care la acea dată era chiar fiica ziaristului Gheorghe Lungulescu, destul de în vârstă şi bolnavă (ţintuită într-un scaun cu rotile).

Arhive

Preiau din acel articol câteva informaţii despre casă şi personalitatea lui Gheorghe Lungulescu. Casa a fost construită în anul 1870 şi a fost cumpărată în anul 1923 de către ziaristul Gheorghe Lungulescu, o pesonalitate a vremii respective. Acesta a fost pe front în Primul Război Mondial iar la întoarcere a pus bazele Ligii poporului sub preşedinţia mareşalului Averescu.

Ziaristul era considerat de Nicolae Iorga, cu care avea o strânsă amiciţie, drept un mare orator. În 1936 patriarhul Miron Cristea, care venea în vizită în casa jurnalistului, îi botează fiica. În anul 1941, Gheorghe Lungulescu a intervenit la mareşalul Antonescu să nu execute mai mulţi evrei. În casa lui Lungulescu  a fost găzduit în perioada 1939 – 1942 studentul în teologie Constantin Galeriu. Legat de casă, aceasta a fost reamenajată de arhitect Mihail Urzică după cumpărarea sa de către Gheorghe Lungulescu. Faţada a rămas intactă dar în cele cinci încăperi înalte de 4 metri şi organizate în stil vagon au fost montate sobe din faianţă albă cu medalioane aduse din Germania.

Foto: Ion Diamandi