“Am proiectat o casă cu structură compactă, liniştită, amplasată într-un luminiş la marginea de vest a sitului; uşor înclinată, silueta joasă a clădirii dispare practic în vegetaţia densă a pădurii. Un drum îngust, acoperit cu pietriş, iese din pădure şi conduce spre o curte mică, în care se află clădirea dreptunghiulară, cu zone vitrate de mari dimensiuni. Astfel, mai multe camere par a fi construite „în aer liber”. Trecerea dintre interior şi peisajul forestier este aproape insesizabilă”, arh. Sebastian Schmaling
Povestea casei
După ce şi-au petrecut cea mai mare din viaţa lor profesională în Boston, New York, şi Chicago, proprietarii acestei case au decis să se mute înapoi în peninsula County Door, Wisconsin. Aici soţia, un designer grafic de succes, şi-a petrecut cea mai mare din copilărie. Ei au căutat un teren în mijlocul naturii, unde şi-au ridicat o locuinţă de mici dimensiuni, care să se integreze perfect în peisaj.
Încă de la început proprietarii au vrut, o casă mică, „modestă”, care să nu iasă cu nimic în evidenţă dintre copacii pădurii care o înconjoară. Terenul se află pe malul de est al Wisconsinului. Este o peninsulă îngustă, puternic împădurită, situată pe malul lacului Michigan. Cu această idee în minte, au venit la prima discuţie cu arhitectul Sebastian Schmaling, profesor la Universitatea din Wisconsin-Milwaukee, la facultatea de Arhitectură & Urban Planning,. Acesta şi-a arătat imediat deschiderea să le pună în practică dorinţele de a proiecta o structură compactă, liniştită, amplasată într-un luminiş la marginea sitului.
În spate, proprietatea se deschide, prin intermediul unor uşi glisante din sticlă de mari dimensiuni, spre o terasă liniară, poziţionată pe o platformă din beton. Vizavi de uşile mari glisante, o scară din oţel, susţinută de un „filigran” de bare verticale, ancorate în spaţiul de locuit, asigură accesul spre dormitorul suită, situat la etaj. Structura dormitorului acoperă doar o mică parte a volumului dreptunghiular al parterului, care este protejat, în rest, de un acoperiş verde.
Contrast
Principalul contrast apare între finisajul exterior al clădirii, care este executat din lemn închis la culoare, şi interioare, în cazul acestora s-au folosit nuanţe deschise. Pereţii sunt albi, mobilierul este alb şi are câteva accente de culoare îndrăzneţe, iar podelele sunt realizate din beton lustruit în nuanţe de gri.
Finisajul exterior al construcţiei este din plăci de cedru carbonizate, care au fost instalate orizontal peste benzile-şipcă de adâncimi diferite. Astfel, s-a obţinut un aspect ondulat, asemenea unei perdele plisate. „Ne-am dorit să reuşim să catifelăm geometria riguroasă a clădirii, pentru o tranziţie cât mai lină de la volumul artificial la contextul natural.
Reşedinţa este construită dintr-o paletă de materiale durabile. Aceasta o transformă într-o „casă pentru o viaţă”. Este proiectată să suporte atacul continuu al condiţiilor meteorologice severe din peninsulă şi fluctuaţiile de temperaturi extreme care se înregistrează frecvent în zonă”, a spus arhitectul.
Este de menţionat că proprietatea este amplasată într-o pădure mixtă, de conifere şi foioase. În afara luminişului în care se găseşte situl, pădurea este foarte deasă. Aceasta crează un cadru liniştit, rupt parcă de civilizaţie, care se află la doar câţiva kilometri distanţă.
Atuuri
Imobilul este îmbrăcat în panouri de cedru carbonizate, printr-un proces de finisare vechi de un secol. Este cunoscut în Japonia sub denumirea de shou sugi ban. Procesul de carbonizare joacă rolul unui conservant natural, care extinde durata de viaţă a lemnului până la 80 de ani. Deasemenea protejează materialul împotriva umidităţii, insectelor şi focului. Pe lângă aspectul estetic, panourile sunt şi un excelent izolator termic şi fonic pentru clădire.
Structura în sine a fost proiectată la standardele stricte ale codului urban local, care are funcţia de anticipare a furtunilor din ce în ce mai violente, care au apărut în zonă în ultimii ani.
Sistemul de placare cu bucăţi de cedru carbonizat este gândit cu unul de ventilare. Acesta permite fluxului de aer să circule prin spatele plăcilor, pentru evaporarea eventualelor depozite de apă şi pentru prevenirea formării mucegaiului.
Lemnul de cedru canadian este recunoscut în toată lumea pentru rezistenţa la factorii nefavorabili ai mediului exterior. Caracteristicile sale sunt foarte greu de egalat de altă specie. Cu toate acestea, este extrem de uşor de procesat în direcţii diferite. În plus, este uşor, dar foarte durabil, şi prezintă o elasticitate mare. Datorită acesteia pot fi realizate construcţii cu orice configuraţie.
Cedrul canadian creşte mai lent decât orice altă specie de arbori din America de Nord şi are o durată lungă de viaţă, fiind unic în arealul său de creştere. Acest lemn este adus şi în România, unde este utilizat, mai nou, de mai mulţi constructori care execută case în stil american.
Datorită densităţii reduse şi ratei mari de goluri de aer, cedrul canadian are cea mai mică conductivitate termică printre conifere şi depăşeşte cu mult proprietăţile cărămizii şi betonului. De aceea este folosit în construcţii, în zonele cu climă vitregă, cum este Wisconsinul.
Ce ne place
Aproape toată suprafaţa casei este un open-space. Uşile sunt folosite doar la băi, la spaţiul tehnic şi la cel de depozitare. Acelaşi principiu este valabil şi la nivelul superior, unde există un dormitor care valorifică toată suprafaţă construită.
Accesul în acest spaţiu intim se face prin intermediul unei scări proiectate cu mare grijă.
Colţul preferat
Parterul este destinat exclusiv relaxării şi conversaţiei, bucătăria deschisă, diningul şi livingul fiind situate în aceeaşi zonă, fără să existe bariere între ele. Dacă la exterior s-a folosit, prin excelenţă, arhitectura cubistă, la interior s-a optat pentru un design contemporan, relaxant, primitor, cu mobilier puţin şi practic, în nuanţe deschise, cu doar câteva accente de culoare.
Un interior contemporan este confortabil, primitor, fără a fi întunecos sau aglomerat. Astfel este perfect pentru familiile moderne, care îşi doresc un interior practic şi dinamic. Stilul contemporan este guvernat de simplitate, texturi şi linii clare, dar şi de eleganţă.
Toate pardoselile din casă sunt realizate din beton lustruit, un material specific spaţiilor industriale, dar care a fost adaptat interioarelor rezidenţiale amenajate în stil contemporan.
Pardoseala din beton lustruit este o suprafaţă durabilă şi perfect lucioasă. Procesul de şlefuire a acesteia reprezintă o metodă nouă. Aceasta constă în folosirea unor utilaje performante, cu discuri diamantate şi operaţiuni de consolidare, care au rolul de a închide micro-porozitatea cimentului.
Material realizat cu sprijinul Johnsen Schmaling Architects
Foto: John J. Macaulay