Proiect restaurare “Casa Dosoftei” din Iaşi, nominalizat la BNA 2021

Proiectul de restaurare Muzeul Tiparului “Casa Dosoftei” a fost nominalizat la recenta Bienală Naţională de Arhitectură 2021 în cadrul secţiunii “Recuperarea Patrimoniului şi interpretarea identităţii”, alături de proiectul hotelului Marmorosh Blank şi cel al Bisericii Reformate din Văleni.

Premiul secţiunii a fost atribuit proiectului Consolidare, restaurare și punere în valoare – biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva” Vârtop.

Cunoscută și drept casa cu arcade, clădirea ce găzduiește în prezent secția de literatură veche a Muzeului Literaturii Române Iași, este una dintre cele mai vechi construcții laice din Iași.

O casă de negustori din secolul XVIII

Imobilul este o casă negustorească din secolul al XVIII-lea, datată în baza săpăturilor arheologice din 1967-1968, și este ultima rămasă dintr-un șir de dugheni ce au existat în mahalaua negustorească a Sfintei Vineri.

Conformarea planimetrică, cu portic spre strada principală și partea posterioară închisă, servind cândva drept depozit, o încadreză în clădirile “prototipuri de prăvălii destinate în mod special centrelor comerciale ale târgurilor, bazarelor, care împacă expunerea mărfii la apărare de intemperii cu necesitățile circulației pe uliță.”

• 

• 

Casa Dosoftei în anul 1967, arhiva INP, fond DM, şi casa în anul 2018

Casa este cunoscută și sub denumirea Muzeul Tiparului “Casa Dosoftei”, însă cercetările realizate de-a lungul timpului nu pot confirma că aici ar fi locuit Mitropolitul Dosoftei.

Restaurări

Clădirea a beneficiat de o amplă restaurare între anii 1960-1970, realizată de Direcția Monumentelor Istorice și condusă de arh. Ioana Grigorescu și mai târziu de arh. Nicolae Diaconu, în cadrul căreia au fost consolidate toate elementele stucturale, a fost reconstruit planșeul peste parter, șarpanta, au fost refăcute pardoselile, tâmplăria a fost înlocuită, la fel și învelitoarea. A fost creat un acces vertical în interior, prin intermediul unei scări spirală, cu trepte din dulapi de stejar. Fiind incertă relația cu strada Anastasie Panu la momentul restaurării, întrucât și aceasta era în proces de modernizare, porticul a fost închis pe toate trei laturile si nu mai comunica direct cu circulația pietonală adiacentă.

Proiectul nou de restaurare

Proiectul nou de restaurare propus de arh. Corneliu Ciobănașu, arh. Filip Ciobănașu, arh. Nicoleta Caba, arh. Alexandru Poiană, de la Biroul: S.C. ARC DESIGN S.R.L. a urmărit conservarea și restaurarea elementelor de arhitectură. Atât a celor autentice cât și a celor concepute în anii ’60 cu rolul de a completa casa și de a ilustra un moment favorabil din trecutul său.

Proiectul a fost nominalizat la recenta Bienală de Arhitectură 2021 în cadrul secţiunii “Recuperarea Patrimoniului şi interpretarea identităţii”.

Lucrările de construcție au presupus în principal biocidări, curățări fizico-mecanice cu perii moi şi instrumentar adecvat. Deasemenea, rețeseri și plombări cu materiale compatibile, precum piatra de Șcheia sau de Molid, mortare preparate pornind de la rețetele din anii ’60, care și-au demonstrat în timp calitățile.

• 

• 

Deasemenea, rostuirea zidăriei ancadramentelor și bolților aparente de cărămidă cu mortare de integrare pe bază de praf de cărămidă, taselări și completări punctuale.

Conservarea elementelor valoroase

Cu atenție au fost conservate și elementele aparente din lemn ale planșeului de peste parter, lemnul ușilor, și scării interioare. Aceasta este executată din trepte din lemn de stejar. Treptele sunt așezate una peste alta. Sunt fixate cu o tijă metalică ce străbate mijlocul tamburului. Acesta a suferit în timp deformări, motiv pentru care s-a propus susținerea cu o serie de tije metalice ce ancorează fiecare treaptă în parte de un inel metalic fixat deasupra, în planșeu.

• 

• 

Detalii de interior – uşa de acces restaurată şi suportul metalic al noilor instalaţii

Alte elemente precum grilajele și ferecăturile ușilor au fost revizuite și reutilizate, în timp ce ferestrele au fost refăcute. Cu această ocazie au fost înlocuite toate instalațiile interioare, branşamentele și vitrinele.
Prin deschiderea laturilor scurte, porticul a fost redeschis trecătorilor dar a devenit şi principalul spațiu de acces în muzeu.

• 

• 

Lucrările de intervenție au avut ca rezultat conservarea restaurării de la mijlocul sec. XX, care intrase în mentalul colectiv, dar și transformarea clădirii într-un muzeu care invită trecătorii să îi descopere exponatele.