Se redeschid Aşezămintele Brătianu

Peste drum de Biserica Amzei, pe strada cu același nume la nr 7 se poate vedea un imobil masiv, aflat într-o stare avansată de degradare.

Este casa în care a locuit I.C. Brătianu și care, deși a fost confiscată și folosită pentru a adăposti diferite instituții, a rămas cunoscută în cartier sub numele de Casa Brătianu.

Scurt istoric

Construcția ansamblului a început în martie 1908 când Elisa Brătianu (născută Știrbei), recent măritată cu Ionel I.C. Brătianu, cumpără de la generalul Ștefan Fălcoianu imobilele (atestate 1870) situate în București str. Lascăr Catargiu nr. 3-5 – azi Biserica Amzei.

Între  anii 1908-1911 familia Ionel I.C.Brătianu va ridica corpul principal al locuinței (B) cu ajutorul inginerului Hugo Schmiedigen, după proiectul arhitectului Petre Antonescu, unul din cei mai bine cotați arhitecți ai epocii.

Promotor al stilului neo-românesc, arhirectul proiectează o locuință în care pot fi identificate elemente de arhitectură brâncovenească bizantină și italiană. În următorii doi ani se va construi o clădire nouă (corpul A), lipită de calcanul imobilului din str. Biserica Amzei nr. 7 . Corpul C destinat bibliotecii este construit după 1938.

Aşezămintele Brătianu sunt puse pe lista multelor clădiri de importanţă naţională ce au nevoie de restaurare urgenţă. Ministerul Culturii a stipulat că peste 200 de milioane de euro vor fi destinaţi pentru reabilitatea şi refacerea de obiective culturale, pe listă fiind şi fosta locuinţă a familiei Brătianu.

Arhitectură

Arhitectura creată de Petre Antonescu amintește de aceea a Caselor Domnești brâncovenești, proiectate cu bolți, cupole, arce și nișe, sprijinite de coloane cu capiteluri. Impresia este întărită de foișorul ce poate fi admirat din parcul clădirii. În ceea ce privește mobilierul fix, acesta a fost proiectat tot în spiritul epocii brâncovenești.

Pe 11 iunie 1925  se crează “Fondul I.I.C. Brătianu”, iar la 17 octombrie 1925 este înființat “Așezământul Cultural I.C. Brătianu”, ambele instituții având menirea de a permite publicului consultarea vastei biblioteci din casele Ionel I.C. Brătianu.

Ion I. C. Brătianu și șoția lui au lăsat prin testament Academiei Române întregul patrimoniu – cultural, documentar, imobiliar – al Așezămintelor Brătianu, care reprezintă un tot unitar.  

Din 1938, în parcul casei Brătianu se află statuia lui I.C. Brătianu, opera renumitului sculptor croat Ivan Mestrovic.

La fel ca în cazul altor case aparținând aristocrației, casa Brătianu este confiscată de comuniști, o parte din bunuri sunt evacuate, testamentul Brătienilor este ignorat. Statuia este scoasă din parc și înlocuită cu statuia lui Ilie Pintilie, un erou comunist de care puțini își amintesc azi.

Parcul Brătianu

Printr-o loggie de inspirație italiană, dar cu o balustrade care amintește de arhitectura palatului de la Mogoșoaia și printr-un foișor care ne duce cu gândul la frumoasa mănăstire Horezu, reședința Brătianu comunică cu o curte foarte frumoasă care se deschide spre bulevardul Dacia.

Micul parc a reprezezentat centrul social al cartieului până spre mijlocul anilor ‘80. Nu toate plantele rare plantate de Eliza Brătianu au supraviețuit vremurilor, dar puteau fi admirați până tâziu, chiar la începutul anilor ‘90, irișii plantați de soția lui Ion C Brătianu și câteva conifere rare. Reconfigurarea parcului, după ce statuia lui Brătianu a fost reaplasată în parc a lipsit parcul de numeroșii trandafiri care îl împodobeau.

Parcul a fost deschis publicului o dată cu înființarea așezămintelor. Se poate vedea și azi intrarea cu trepte de granit și cele două ziduri în acoladă care parcă invită lume să intre

Interioare

A fost un adevărat noroc faptul că în clădire s-a aflat o bibliotecă. Acest lucru a permis păstrarea unor vitralii și mozaicuri interioare și chiar conservarea unor piese de mobilier.

La fel ca exteriorul, acestea prezintă elemente vechi bizantine și influențe ale stilului brâncovenesc. Interesant este faptul că au fost realizate în spiritul funcționalismului art-deco.

Text şi foto: Maria Alexe