Utilizată cu multă pricepere, lumina devine un designer desăvârşit într-o amenajare contemporană. Lumina directă, indirectă, difuză sau punctele de lumină măresc vizual spaţiul. Reflectă culorile, pun în valoare anumite obiecte de mobilier sau accentuează un anumit traseu. Arhitectură industrială cu deign interior cald.
Prin utilizarea filtrelor de lumină, a materialelor foarte deschise, a sticlei translucide sau a luminii difuze, obiectele par să sfideze legile gravitaţiei.
Cel mai mult ne place la o casă – fie că este una din România, fie că poartă semnătura unui arhitect de peste Ocean – povestea care se ascunde în spatele aparenţelor. De fiecare dată când privim un proiect, încercăm să ne imaginăm cine a visat la o astfel de locuinţă şi ce pasiuni au proprietarii. Vedem imediat detaliile care nr plac, elementele de noutate, dar şi pe cele care spun cel mai mult despre locatari.
Curiozitatea este şi mai mare în cazul proiectelor internaţionale, pentru că, deşi toţi călătorim, sunt puţine situaţiile când, în calitate de turişti, avem ocazia să intrăm în casele celor care locuiesc în destinaţiile pe care le vizităm.
De unde am pornit
De fiecare dată când mergem în vacanţă, admirăm de la distanţă detaliile arhitecturale ale locuinţelor din zonă,. Dar interioarele şi poveştile lor rămân pentru noi de cele mai multe ori un mister. Prin legăturile pe care le avem cu diverse birouri de arhitectură, am ajuns în cele mai frumoase case din toate colţurile lumii.
Le-am aflat poveştile şi le-am cunoscut arhitecţii şi proprietarii. Toţi sunt oameni calzi, care se bucură că au şansa să îşi prezinte proiectul într-un site pe care îl apreciază deşi dintr- o ţară pe care cei mai mulţi dintre ei nu au vizitat-o niciodată, dar care devine o destinaţie interesantă, despre care vor să ştie mai multe. Unii ne solicită detalii despre casele de aici, pe care obişnuim să le prezentăm în site-ul nostru, alţii – despre cultura românească, despre Bucureşti sau despre litoralul nostru.
Sunt curioşi să afle ce stil arhitectural le place cel mai mult românilor, cât de inspiraţionale sunt locuinţele noastre şi ce feedback primim de la cititori după publicarea proiectelor.
Povestea unei case
Am colaborat cu un arhitect din Statele Unite ale Americii, Johnsen Schmaling. El ne-a trimis, pe lângă fotografiile acestui proiect, şi povestea proprietarilor: doi oameni frumoşi, cu multe pasiuni, care iubesc viaţa şi natura, plus zona de arhitectură industrială.
Topo House, cum este denumită de arhitect casa din imagini, a fost gândită pentru un inginer şi soţia sa, de profesie sculptor. După ce a trăit timp de două decenii într-o clădite veche, situată în centrul oraşului Madison, cuplul (ambii motociclişti) a decis să se mute la ţară pentru a fi mai aproape de natură. Ei au ales acest teren din Wisconsin pentru că şi-au dorit să aibă acces facil la reţeaua (în continuă expansiune) de trasee mountain bike, care brăzdează dealurile din vecinătate.
Revenind la proiect, am aflat de la arhitect că „acesta demonstrează cum o clădire poate fuziona literalmente cu contextul său, estompând graniţele dintre peisaj şi arhitectură, dintre natură şi construcţie şi formând un volum jos, parţial scufundat.”
Unul dintre aspectele definitorii ale proprietăţii este curtea interioară. Ea este sculptată în volumul construcţiei şi acoperită de o consolă orientată spre sud. „Camera în aer liber”, cum îi place arhitectului să numească curtea interioară, oferă protecţie împotriva vânturilor puternice şi, în general, împotriva condiţiilor climatice în continuă schimbare specifice zonei.
La interior, camerele sunt interconectate pentru a crea o continuitate care urmăreşte topografia terenului dispus în pantă. Spaţiul este compartimentat în funcţie de cele cinci plăci individuale care formează podeaua şi care urmăresc cotele de înălţime ale terenului. De la intrare, casa urcă în mod constant până ajunge în cel mai înalt şi mai izolat punct al construcţiei, care oferă cea mai multă linişte şi intimitate.
Atuuri
Înainte de a desena proiectul în detaliu, arhitectul a ales să comande şi să analizeze concluziile unui studiu topografic. Un astfel de studiu are drept scop, pe lângă determinarea exactă a graniţelor unei proprietăţi, şi stabilirea caracteristicilor naturale ale terenului, precum şi a eventualelor modificări făcute de om.
Studiul topografic va oferi cifrele exacte în legătură cu dimensiunea, cota de înălţime şi stadiul diferitelor modificări apărute în decursul anilor din cauze naturale sau provocate de lucrările artificiale făcute de om.
Ţinând cont de faptul că, până de curând, stilul industrial a atins o popularitate neaşteptată în arhitectură şi în amenajările interioare, cuprul a devenit un element-cheie în construcţiile moderne, cum este şi această casă din Wisconsin.
Extrem de maleabil şi rezistent, cuprul îşi găseşte loc în locuinţele moderne, în locuri mai puţin aşteptate. De exemplu, un aliaj din cupru şi alt metal folosit ca finisaj poate scoate din anonimat un perete exterior. În acest caz, s-a apelat la faianţă, aplicată pe perete bucată cu bucată. Există însă şi situaţii când s-a utilizat o singură placă.
Plăcile de cupru folosite pentru finisarea exterioară a clădirilor se pot cumpăra şi de pe piaţa de profil din România. Acestea prezintă o mulţime de avantaje, dintre care amintim: au un aspect natural, se întreţin uşor, prezintă o compatibilitate mare cu alte materiale de construcţie, sunt durabile, versatile, prietenoase cu mediul şi reciclabile aproape în întregime.
Anveloparea clădirii s-a făcut într-un mod cât se poate de inedit, inspirat de „deformaţiile dramatice de suprafaţă care apar atunci când bate vântul peste culturile şi ierburile de preerie din jur”. Pentru acoperişul clădirii, dar şi pentru mai multe suprafeţe de pe faţadă, cu excepţia celor acoperite cu panouri de cupru, s-au folosit panouri din fibră de beton, prevăzute cu aripioare din aluminiu negru anodizat. În funcţie de momentul zilei şi de unghiul din care sunt privite, aripioarele creează un val în continuă schimbare.
Aluminiul are întotdeauna un strat fin de oxid natural (alumină) pe suprafaţa sa. Acest strat este supus deteriorării din cauza grosimii reduse şi a faptului că este neomogen. Procedeul de anodizare are rolul de a controla grosimea stratului de oxid şi de a obţine un strat omogen şi rezistent.
Colțul preferat
Lumina naturală joacă un rol foarte important în punerea în valoare a interiorului locuinţei, amenajată eminamente în stil contemporan. Open space-ul este unul dintre elementele de bază ale celui mai actual stil de amenajare interioară, dar, în acest caz, personalitatea puternică a ambientului este dictată de mult mai multe aspecte, dintre care amintim: simplitate, texturi şi linii clare, eleganţă şi un aer sofisticat, obţinut cu ajutorul accesoriilor şi finisajelor preţioase.
Cu toate că respectă principiile de bază ale stilului contemporan, prin liniile simple ale construcţiei, pereţii albi, mobila modernă şi ferestrele mari şi luminoase, vila are farmecul unei case primitoare şi reuşeşte să creeze impresia unui spaţiu prietenos. Acest lucru se datorează prezenţei lemnului în decorul fiecărei încăperi, şemineului şi tablourilor mari de pe pereţi.
Scara plutitoare este, alături de şemineu, unul dintre punctele principale de interes ale livingului contemporan. O astfel de scară este specifică unei amenajări minimaliste, dar, în acest caz, lemnul folosit pentru decorarea treptelor are rolul de a o integra mult mai bine în decorul primitor al locuinţei, care este departe de austeritatea ce tinde să caracterizeze minimalismul.
Bucătăria deschisă nu putea să lipsească dintr-o casă din America, cu atât mai mult atunci când avem de-a face cu o amenajare contemporană, în care open-space-ul dictează regulile.
Ce ne place
Parchetul din lemn masiv este cel care transformă casa într-un cămin primitor şi cald, aşa cum şi-au dorit încă de la început proprietarii. Ei au îmbrăţişat imediat ideea arhitectului de a da valenţe industriale proiectului la exterior, pentru a-l face mult mai rezistent în faţa fenomenelor meteo extrem de frecvente în zonă, dar au vrut un contrast la interior, unde au ales să se bucure de eleganţa şi căldura lemnului masiv. Bine întreţinută, pardoseala din lemn masiv este cea mai durabilă cu putinţă, perioada ei de folosire depăşind durata obişnuită de viaţă a unui om. De aceea, pentru integritatea structurală a acestui finisaj se acordă garanţie pe viaţă, iar pentru cea a stratului de finisaj, între 15 şi 25 de ani!
Sticla şi vopseaua epoxidică pentru pardoseli sunt două finisaje care nu lipsesc din băile şi dormitoarele acestei locuinţe, în antiteză cu spaţiile comune, unde lemnul masiv are rolul de a încălzi atmosfera.
Când vine vorba despre dormitoare contemporane, ferestrele care ocupă un întreg perete nu au cum să lipsească, mai ales dacă se deschid către privelişti spectaculoase.
Material realizat cu sprijinul Johnsen Schmaling Architects