Piața imobiliară pare ferită de criza medicală, potrivit CBRE România. În primele șase luni ale anului, în clădirile de birouri s-au investit peste 350 de milioane de euro. Vânzările au crescut cu 17% faţă de anul trecut.
Conform aceleiaşi surse, vedetele anului au fost clădirile de birouri, la care maghiarii sunt pe primul loc la investiţii, urmaţi de români şi sud-africani.
Cerere mare pentru spaţii de birouri în România. Oare aşa să fie?
„În primele 6 luni, 88% din tranzacţii au fost reprezentate de segmentul de birouri. Din totalul tranzacţional 29% a fost cu capital românesc. Am avut un flux foarte mare de proprietăţi dezvoltate în zona de Vest şi zona de Nord. Anul acesta, pe industrial, noi ne aşteptăm la cel mai mare volum de spaţii de industrial ce urmează să fie livrate”, spune Daniela Boca Gavril, Head of Research, CBRE România.
Nu avem alte date şi alte informaţii şi, de aceea, nu putem contrazice aceste afirmaţii. Totuşi apar nişte semne de întrebare.
Este cunoscut faptul că în ţara noastră după petrecerile de iarnă urmează două luni foarte slabe economic în care investiţiile în general şi în imobiliare în special sunt mult mai rare. Cam în martie, când speram ca şi climatul economic să se dezmorţească, a început pandemia, cu toate urmările sale. Este adevărat că multe din şantiere nu s-au oprit iar cum multe din acestea erau pentru imobile de birouri, foarte rentabile pentru dezvoltatori, au şi fost probabil finalizate. A apărut o ofertă mare, capabilă să satisfacă nişte cereri înregistrate însă în prealabil. Situaţia s-a schimbat însă radical. Unele companii au dat faliment, altele şi-au restrâns puternic activitatea, mulţi angajaţi au început să lucreze acasă, unii au fost concediaţi. Multe birouri erau aproape goale.
În această situaţie, fără a se fi anunţat vreo scădere a preţului construit pe mp la birouri dar când preţul închirierilor s-a diminuat, când toată lumea este îndemnată spre cumpătare, analiştii imobiliari menţionaţi vor să ne convingă că investitorii maghiari, români şi sud africani s-au năpustit pe spaţiile de birouri nou date în folosinţă să nu le-o ia cineva înainte şi au cumpărat de 350 de milioane de euro. Credem că ori este un fake ori într-adevăr România este cu fundul în sus. Iată nişte noutăţi legate de spaţiile de birouri care se întâmplă în ţări civilizate.
Un nou stil de viaţă: spaţii de muncă hibride
Anularea evenimentelor majore în domeniul designului şi lifestyl-ului a determinat organizarea în Franţa a numeroase conferinţe online pe tema locuirii şi schimbării stilului de viaţă la care participă experţi pe aceste zone. Iată câteva concluzii la una dintre aceste conferinţe, care a atins şi problematica lucrului la domiciliu.
Epidemia nu a făcut decât să accelereze fenomenul început cu câţiva ani înainte. Digitalul are efecte foarte reale asupra locurilor de muncă, stilului de viaţă şi a timpului liber. Viața urbanistului obișnuit a fost cândva foarte marcată de activitățile din birouri. De câţiva ani însă au apărut ca o necesitate spaţiile mixte, hibride.
În ultimii patru ani, procentul de angajați care utilizează aceste spații în Franţa, de exemplu, a crescut de la 15 la 38%, cu cifre și mai mari pentru manageri (51%). Se preconizează că aceste locuri se vor multiplica odată cu dezvoltarea telelucrului, a misiunilor și a contractelor de scurtă durată.
Despre ce este vorba?
Mulţi dintre cei care au început să lucreze în propria casă sunt, în ciuda unor avantaje, nemulţumiţi de noul stil de viaţă. În plus, managerii constată o productivitate mai scăzută şi o calitate mai slabă a muncii prestate. Salariaţii pretind că nu au ritm în ceea ce fac. Au mai multe atribuţii legate de casă şi educaţia copiilor care le răpeşte din timp şi concentrare. Le lipseşte contactul fizic cu colegii şi lucrul în echipă.
Managerii şi dezvoltatorii au imaginat soluţii prin care salariaţii să simtă în timpul lucrului ambianţa unui cămin. În acelaşi timp, însă, să lucreze în echipă, cu alte cuvinte un spaţiu hibrid. Analizele făcute au dus laurmătoarea concluzie: reconceptualizarea şi amenajarea clădirilor de birouri actuale nu este rentabilă pentru a fi astfel transformate. Costurile reamenajării şi redecorării nu se justifică. În acelaşi timp, însă, hotelurile au multe spaţii nefolosite suficient şi prezintă mai degrabă astfel de posibilităţi. În plus, aici sunt deja amenajate săli de conferinţe, săli de fitness, piscine, baruri precum şi dotări SPA care deasemenea pot fi puse la dispoziţia salariaţilor.
Sunt date multe exemple de mari companii internaţionale care au aplicat deja această metodă cu rezultate foarte bune.
Decorul este diferențiatorul cheie
Și de ce să nu muncim doar … la birou? Starea de spirit se schimbă. Canapele moi, fotolii din ratan, plante verzi abundente, culori moi. Imagini de fundal creative, hamacuri și scaune de grădină … Aici, contrar aparențelor, se lucrează, se munceşte.
Atmosferă liniștită și studiată, confortul, serviciile bune. Lucrătorul nomad s-a obişnuit deja cu gustul avantajelor acestor unități hoteliere care au şi ele de câștigat. Investind în aceste zone comune nefolosite, spațiile în care se desfăşoară activităţi lucrative şi de birou fac profitabile aceste suprafețe. Pentru bunăstarea utilizatorilor, spaţiul este asociat cu un decor ca „acasă”. De multe ori este oferit un spaţiu destul de generos pentru evenimente speciale numit „apartamentul”.
Pentru a-și păstra salariaţii capabili şi talentele precum și pentru a-și afirma imaginea prietenoasă, companiile trebuie să joace acum pe decor. Pentru 73% dintre manageri, decorarea spațiilor „contribuie foarte mult la recrutarea și păstrarea angajaților lor”. Materialele, formele, culorile, rezervate de obicei mobilierului rezidențial sunt eficiente și utilizate pe scară largă de specialiștii în planificare.