Lemnul este materialul cel mai folosit în construcţii dar şi în finisaje şi decorul de interior. Casele din lemn, structurile din lemn, parchetul, tâmplăria, plăcile din lemn, mobilierul reprezintă astfel de întrebuinţări în domeniile menţionate iar lista poate continua la nesfârşit. Nu numai faptul că este natural, dar şi alte caracteristici – durabilitate mare, bun izolator termic şi în special estetica, îl face să fie atât de folosit şi de apreciat. Prezentăm câteva noutăţi şi tendinţe legate de utilizarea lemnului văzute prin prisma arhitectului.
Plăcile OSB: la modă
Vedem plăcile OSB pe toate şantierele, îngrăditurile şi construcţiile temporare. Sunt ieftine și durabile dar nu şi estetice.
Formate din fășii de lemn comasate cu răşini, aceste plăci sunt mult mai robuste faţă de alte produse din lemn precum PAL (plăci aglomerate din lemn) sau MDF (medium density fiberboard), datorită orientării fășiilor de lemn, perpendiculare unele pe altele. De aici le vine și numele: Oriented Strand Board (OSB). Funcţional sunt foarte bune însă ca estetică dau o senzaţie de ieftin. Lucrurile se schimbă însă.
Recent, ordinarul OSB a intrat în atenția arhitecților şi designerilor. Un material considerat fară valoare acum 5 ani ne oferă astăzi posibilități estetice noi. E drept că și noi, consumatorii, ne-am mai schimbat percepția asupra frumosului. Ne plac materialele nefinisate și netratate, precum și culorile naturale.
Cu inventivitate şi inovaţie, acum se întâlnesc din ce în ce mai mult decoruri precum şi piese de mobilier având la bază plăci OSB.
În apartamentul parizian amenajat de arh Florent Chagny, în imagine, mobilierul bucătăriei și pardoseala întregului spaţiu sunt realizate din OSB. Rezultatul este elegant, minimalist, și într-un buget accesibil. Secretul stă în combinația de materiale și culori: câteva accente negre (scara metalică şi comoda televizorului) într-un decor neutru de alb şi tonuri de lemn.
Vopsite în negru, plăcile OSB oferă o spectaculozitate aparte decorului interior.
Succesul obţinut de designul apartamentului din Paris a făcut ca ideea utilizării plăcilor de OSB vopsite în negru în decorul de interior să fie preluată de mai mulţi designeri, dupăcum se vede în galeria foto.
Lemnul de salcâm, durabil la exterior
Salcâmii cresc repede, fără a fi pretenţioși la climă şi sol.
Nativi ai Americii de Nord, au fost introduși în Europa acum mai bine de 400 de ani, ca plantă decorativă în grădinile regale din Paris. Numele latin al plantei, Robinia pseudoacacia, amintește de grădinarul care a plantat-o prima oara în Europa, Jean Robin. De atunci salcâmul este prezent în majoritatea parcurilor și aleilor noastre.
Mai puțin cunoscută însă este durabilitatea lemnului său. Este singurul lemn local european cu o durabilitate similară lemnului importat de teak și ipe.
Amenajările de exterior
Dacă plănuiți amenajarea balconului, terasei sau grădinii, lemnul de salcâm este alegerea potrivită pentru pardoseli exterioare, mobilier de gradină, pergole şi garduri, într-un cuvânt pentru orice este expus ploii.
Salcâmul rezistă în mod uimitor la umezeală fără tratamente chimice, şi anume până la 80 de ani daca este hidroizolat la contactul cu solul, și până la 30 de ani dacă nu este hidroizolat, ci pus direct în sau pe pământ. În grădina amenajată, din imagine, salcâmul este folosit atât la pardoseală cât și la împrejmuire, într-o combinație cu piatră și elemente vegetale.
Rezultatul utilizării lemnului de salcâm este elegant, durabil, și accesibil financiar, având în vedere că în Romania plantațiile de salcâm pentru recoltarea lemnului au devenit din ce în ce mai numeroase.
Prezentăm câteva exemple de utilizări ale lemnului de salcâm în diverse amenajări.
Principalele piețe de desfacere ale lemnului de salcâm românesc sunt deocamdată în Europa de Vest, în special în Germania. De ce nu l-am folosi și noi?
Riglele din lemn distanţate: faţade minimaliste
Când auzim de fațade din lemn, prima imagine ce ne vine în minte este cea a tradiționalei cabane de munte. Din scânduri sau din bușteni, fațadele casele de la munte sunt pitorești, robuste, dar nepotrivite în mediul urban.
O idee de utilizare a lemnului la fațade urbane este metoda riglelor distanțate. Rezultatul este o învelitoare diafana dintr-un material sustenabil, perfect integrată unui peisaj urban contemporan.
Cine și-ar imagina un spaţiu de parcare care chiar să arate bine? În general parcările supraterane arată ca nişte cutii masive de beton și metal. O firmă de arhitectură olandeză, Mooderscheim Moonen, a transformat o banală parcare din Amsterdam într-un obiect de arhitectură plăcut prin învelirea într-o fațadă continuă din rigle de lemn. Perdeaua de rigle permite aerisirea parcajului, nu îi schimbă cu nimic funcționalitatea, ci îl “împrietenește” cu peisajul înconjurător.
Cum se obţin riglele de lemn
Fațadele din rigle se pot confecţiona pe șantier sau se pot achiziționa că orice sistem de învelire prefabricat. Peste zidul protejat cu o membrană izolatoare se montează un schelet de scânduri din lemn (sau profile metalice, cum este în cazul sistemului prefabricat din imagine).
Riglele de lemn se prind de acest schelet. Distanţa între rigle poate varia între 8 mm și câțiva cm, în funcție de efectul dorit: mai transparent sau mai opac. Lungimea lor poate ajunge până înspre 5 m, dar cu cât sunt mai lungi, cu atât exista riscul ruperii lor la montajul pe șantier. Riglele pot fi confecționate din orice esență locală potrivită exteriorului: pin, brad, molid, zada (larice).
În concluzie, cele 3 idei prezentate utilizează lemn obișnuit: plăci OSB, lemn de salcâm și rigle din orice esență locală. Dar rezultatul este de fiecare dată ieşit din comun. Depinde aşadar doar de creativitatea noastră să ne refacem spațiul înconjurător în moduri neașteptat de imaginative cu mijloace la îndemănă.
Foto: Pinterest