Specialiştii floricultori spun că atunci când înfloreşte forsiţia (forsythia) cu florile ei gaben solar (este şi culoarea la modă anul acesta conform Institutului Pantone) este semnul că primăvara s-a instaurat şi putem scoate chiar ghivecele cu plante afară din casă.
Se pare însă că lumea e cu fundul în sus. Derapaje sunt în toate domeniile, de ce n-ar fi şi în natură? Căci iată că, deşi forsythia a înflorit în Bucureşti de aproape două săptămâni şi vremea a fost frumoasă, acum este rece şi în noaptea aceasta s-au anunţat temperaturi negative.
Dacă pentru luna martie nu ne miră oscilaţii mari de temperatură şi vreme capricioasă cum se vede în fotografia de mai sus când tocmai scosesem bicicletele, ne aşteptam ca aprilie să fie frumoasă.
Ne aducem aminte de ce spuneau bunicii noştri că pe 10 martie 1954 oamenii trebuiau să facă tuneluri în zăpadă pentru a ieşi din casă în Bucureşti. La cumpăratul pâinii se mergea cu schiurile.
Şi a fost frumos la începutul lui aprilie. A înflorit deja forsythia în parcuri sau împodobind gardurile caselor dar şi mulţi copaci. În multe locuri din Bucureşti superbele magnolii fac casele mult mai frumoase.
Dar iată că acum vremea este foarte rece. La munte ninge zdravăn, în centrul ţării şi în nord este foarte frig şi în timpul zilei. Atenţie deci la copacii fructiferi în floare dacă vrem să avem ceva fructe la vară, ar trebui protejaţi cumva. Şi ghivecele scoase afară în cazul trendafirilor japonezi şi a plantelor mediteraneene ar trebui protejate cu o folie de plastic măcar noaptea aceasta.
Bucureştiul înflorit
Nu sunt numai forstiţiile şi magnoliile. Sunt şi alţi copaci, cei fructiferi şi alţi arbuşti înfloriţi.
Culorile sunt proaspete şi puternice, în contraste izbitoare dar şi nuanţe pastelate. Sunt copaci şi arbuşti cu flori galben solar, roşu, roz în diferite nuanţe (poate cele mai răspândite), alb precum şi verdele frunzuliţelor abia apărute şi al ierbii.
Arhitectură şi culorile naturii
Frumoasele magnolii sunt adevărate podoabe ale caselor, formând un decor exterior colorat şi viu. În acelaşi timp, încadrează şi pun în evidenţă detalii arhitecturale în special atunci când sunt înflorite. Peisajele par a fi ieşite din pensula maestrului.
În plus, magnoliile se potrivesc de minune cu curţile de mici dimensiuni cum sunt deseori în cazul vilelor interbelice din cartierele rezidenţiale centrul şi nordul capitalei.
O splendidă magnolie cu flori albe, un copac de dimensiuni mari cu o coroană magnifică, se regăseşte pe o străduţă în nordul Bucureştiului. Este un arbore bătrân, protejat, din specia Yulan.
În schimb, forsiţia sau alţi arbuşti înfloriţi pun în evidenţă gardurile, mai ales cele din fier forjat.
Forsiţia şi magnolia
Forsţia este un arbust provenind din Asia Orientală. Este considerată una din cele 50 de ierburi fundamentale în medicina naturistă chinezească. Sunt 11 specii din această plantă din care una este din Europa de Sud Est (europae). Aceasta se regăseşte şi la noi.
Magnolia se întâlneşte cu precădere. în Asia de Sud Est precum şi în America de Nord şi Centrală. A primit numele după botanistul francez Pierre Magnol. Sunt sute de specii iar cea care se numeşte grandflora rămâne verde tot anul. Puţini ştiu că petalele sunt comestibile. Asiaticii le consumă după ce le fierb precum şi condiment iar în Anglia se folosesc la murat. Altă utilizare este în medicină, în China.
Foto: Ion Diamandi