În plimbare prin Budapesta nu poţI să nu remarci monumentalitatea clădirilor, care poate fi întrecută eventual numai de cea a Parisului. Centrul istoric, practic aproape toată partea Pesta, care cuprinde de fapt şi cea mai mare parte a oraşului, abundă în monumente și construcții vechi, clădiri emblematice architectural şI decorativ.
O comparaţie cu Parisul, nu este de loc întâmplătoare. Oraşul a fost în cea mai mare parte edificat la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX, puţin după Paris. De aici monumentalitatea, stilul unitar al clădirilor, bulevardele şi străzile lungi şi drepte.
Ca şi Parisul, Budapesta se bucură de prezenţa unui râu maestuos – Dunărea, iar splendidele poduri peste acesta întăresc influenţa şi decorul occidental al oraşului din centrul continentului.
Deşi turcii au făcut din oraş paşalîc timp de peste un secol, influenţe otomane nu se întâlnesc. Desigur că perioada comunistă şi-a pus şi aici amprenta, prin cartiere noi de blocuri socialiste şi bauhaus dar acestea nu se regăsesc deloc în centrul istoric care îşi păstrează astfel identitatea şi măreţia.
Pe terenurile rămase goale încă din vremea războaielor s-au construit bănci și case de birouri moderne, dar s-a avut grijă de aspectul combinării lor cu clădirile de la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX sau chiar mai vechi. Pentru ochiul turistului sunt vizibile și redeschiderea sau renovarea cafenelelor și a restaurantelor istorice dintre anii 1880-1910 sau a galeriilor de artă, teatre.
Clădiri istorice, monumente
Realizate cu materiale de foarte bună calitate şi de către constructori pricepuţi, nesemnalându-se cutremure de pământ ca în cazul Bucureştiului, clădirile au rezistat foarte bine în timp, oarecum similar cu cele din Paris.
Nu se poate spune că întreţinerea este la înălţimea arhitecturii. Celebra Gară Nyugati nu se află pe traseul turului turistic, fiind în stadiu înalt de degradare.
Despre locuirea imobilelor rezidenţiale şi stilul de viaţă ne vorbeşte pe larg dr. arh. Annemarie Strihan-Constantinescu. Este vorba totuşI despre o populaţie trecută prin comunism, deci pauperizată care trăieşte în immobile burgheze.
Budapesta, oraş Secession
Marea majoritate a clădirilor din Budapesta sunt în stil Art Nouveau specific perioadei de edificare a oraşului. Sunt blocuri de 6 – 7 etaje cu decoraţii bogate.
Prin caracteristicile sale particulare, acest stil poartă aici, ca în tot centrul Europei, în special Austria, numele de Secession. Acest stil monumental se practica de altfel în întreg Imperiul Austro-Ungar din acea vreme iar locuitorii Budapestei sunt foarte mândri de arhitectura locului, plină de poveşti., în special legate de Sisi, împărăteasa imperiului, care era foarte ataşată de Ungaria. Şi pe bună dreptate.
De altfel nu numai ei pentru că oraşul se bucură de mare faimă iar turiştii vin în număr foarte mare. Pentru cei care nu l-au vizitat încă le recomand o plimbare seara sau noaptea cu vaporaşul pe Dunăre (aceasta este ataşată turului turistic al oraşului) şi se vor bucura de o privelişte feerică datorată unui iluminat excelent.
Deasemenea pentru iubitorii de arhitectură, renumite sunt şi băile, poate singurul loc în care se poate desluşi influenţa turcească, precum şi Gara Nyugati (care nu este inclusă în circuitul turistic) deşi este deosebit de spectaculoasă, fiind proiectată de către August de Serres și construită de Compania Eiffel în 1877 după tipicul celebrului turn din Paris.
Oraş imperial
Stilul Secession poate fi recunoscut datorită liniilor sale curbe, ondulate. Toate formele folosite anterior în alte stiluri sunt reconcepute şi redesenate în unele noi ce utilizează stilizat motive existente în natură (în special vrejul) şi extinzând domeniul natural la orice inspirat de viață. Elemente abstracte au fost modernizate şi folosite în locul ornamentelor de tip istoric. De asemenea, arhitecţii au apelat la izvoare noi de inspiraţie (arhitectura populară şi artizanatul local), la materiale noi (fierul forjat, vitraliile, ceramica smălţuită şi colorată)
Totuşi, deşi stilul Secession este majoritar şi recognoscibil, în cazul multor clădiri, se poate vorbi şi aici de influenţa altor stiluri occidentale, cu alte cuvinte o arhitectură eclectică. Eclectismul se poate întâlni atât la decoraţiuni şi ornamente (baroce, neoclasice sau gotic), cât şi prin existenţa unor clădiri emblematice, aparţinând din punct de vedere arhitectural unui alt stil decât Secession.
Astfel, spendidul Palat al Parlamentului de pe malul Dunării, construit între anii 1885–1904, construcţie similar cu Palatul Westminster, este în stil neogotic iar clădirea Operei, care ca stil şi eleganţă, poate fi comparată doar cu cea din Paris, este în stil NeoRenaissance.
Mai puţin ştiute
Se spune că proiectul iniţial al turnului Eiffel avea ca plasament Budapesta. Totuşi se poate face o legătură, Gara Nyugati fiind construită în acelaşi stil de către aceeaşi companie care a realizat şi turnul. Tot un proiect pentru oraş a fost şi inundarea oraşului cu apele Dunării şi transformarea sa într-o Veneţie de dimensiuni mai mari. Proiectul nu a mai fost acceptat întrucât era fosrte costisitor şi periculos.
Clădirea Parlamentului a fost probabil prima din lume care a folosit o soluţie de ventilare naturală tip aer condiţionat. Iarna, blocuri mari de gheaţă erau tăiate de pe malurile Dunării şi depozitate în beciurile adânci ale Palatului, rezistând până în timpul verii. Chiar topite, apa se menţinea la temperatură scăzută, iar aerul rece era pompat pe timpul verii în întreaga clădire.
Foto: Annemarie Strihan-Constantinescu, unsplash, mikimedia
Operator video: Eugen Simion