Între casa pasivă şi cea activă. Casă pe lacul Garda

Faţă de casele active în care în prim plan se pune consumul cât mai mic de energie, casele active pun accentul pe confortul locatarilor şi interacţiunea cu exteriorul.

Ce aduce nou conceptul de casă activă

În cazul casei pasive izolarea cât mai accentuată şi etanşarea astfel încât să se piardă cât mai puţină energie erau cele mai importante elemente. Cu alte cuvinte, economie de energie cu orice preţ. În urma analizelor efectuate s-a constatat că, nu de puţine ori, calitatea vieţii la interior în astfel de case poate avea de suferit prin lumina naturală insuficientă, calitatea aerului şi lipsa contactului cu mediul exterior. De exemplu, casele subterane care au caracteristici de casă pasivă, cu potenţial de consum mic de energie dar care nu beneficiază de lumină naturală suficientă. Pandemia de covid, 19 care a obligat statul la interior timp mai îndelungat a a sporit toate aceste lucruri.

Conceptul de casă activă corectează aceste anomalii, stipulând faptul că trebuie să facem economie de resurse naturale dar fără a periclita sănătatea şi a scădea confortul locatarilor. Deschiderile vitrate foarte mari asigură un aport substanţial de lumină naturală precum şi contactul cu mediul exterior iar izolaţiile cu materiale naturale au ca rezultat un confort sporit la interior. Asigurarea unor vederi frumoase din interior – munte, lac, pădure, natură, are implicaţii majore asupra psihicului şi implicit asupra sănătăţii locatarilor. În plus, standardele privind consumul de energie nu sunt fixe, ci ţin cont de zona climatică în care este plasată casa.

Un exemplu de casă activă

Interacțiunea profundă cu lacul și împrejurimile naturale ale casei cu două etaje situată în nordul Italiei, aproape de Lacul Garda, şi cu consum energetic aproape de zero, au fost elementele fundamentael ale proiectului. Acesta a fost realizat de Arch. Eileen Meyer.

Noua casă unifamilială bazată pe standardele casei pasive este orientată cu fațada cu fereastră mare către lac, deci spre nord. Acest lucru are avantajul de a reduce cererea mai mare de răcire în această zonă climatică specifică.

• 

• 

Condițiile la baza designului au fost vederea panoramică cu orientare spre lac și o calitate optimizată a construcției pentru a reduce întreținerea și a crește calitatea vieţii la interior. Pentru a satisface această cerință, întreaga fațadă cu vedere spre lac este transparentă și dă naștere unei relații directe cu zona verde și lacul, ceea ce are un efect psihologic important asupra bunăstării locatarilor și a raportului cu natura.

Zona principală de vitrare este orientată spre nord și permite astfel și vara să se păstreze un factor bun de lumină naturală în încăperile principale. Sistemele de umbrire orientabile ajută la filtrarea luminii solare, dar nu vor fi închise complet, așa cum se întâmplă adesea în aceste zone climatice. De asemenea, balconul adânc permite o relație continuă între interior și exterior. Spațiile de locuit deschise, înălțimea dublă și legătura dintre camere permite “curgerea” luminii în toate direcțiile.

Calitatea aerului este controlată cu sistem de ventilație (două convectoare de pardoseală) pentru reducerea CO2 și umiditate scăzute. Casa este prevăzută deasemenea cu un sistem inteligent pentru umbrire.

Obiectivul de bază a fost reducerea la minimum a consumului de energie atât iarna cât şi vara, urmând standardul unei casei pasive. Ventilația naturală pe timp de noapte ajută la răcire. Forma simplă de geometrie şi etanşeitatea sporită conduc şi ele la  minimizarea pierderilor de căldură.

Prin utilizarea unui sistem complementar de ventilație și încălzire cu stocare auxiliară a apei de 250l consumul total de energie pentru încălzire, răcire, apă caldă, ventilație, lumină și electricitate menajeră este de 42 kWh/m2 calculat și monitorizat pe un an şi jumătate. Instalarea de panouri fotovoltaice pe acoperișul clădirii cu 6,93 kWp completează conceptul de alimentare cu energie electrică regenerabilă.

Foto arh.Eileen Meyer