“Casele subterane oferă mai multe avantaje, în primul rând economia de energie”
O tendinţă nouă a caselor ecologice neconvenţionale este construcţia lor în subteran. Exceptând problema aportului de lumină naturală, astfel de case prezintă numeroase avantaje care se materializează în primul rând prin consumul redus de energie. Dacă până acum oamenii au locuit deasupra iar maşinile la 1 -3 nivele subteran, în viitor situaţia s-ar putea schimba la 180 de grade: este posibil şi poate chiar probabil ca oamenii să locuiască în subteran iar maşinile să fie parcate în suprateran.
Grotele troglodiţilor
Turiştii în Tunisia sau Maroc care au ajuns în zona de (pre)deşert a Saharei din apropierea munţilor au vizitat, fără îndoială, “casele underground”.
Acestea sunt “amenajate” în grote (gorfe) sau “săpate” în pământul lutos, chiar în scopul locuirii.
Aici trăiau odinioară troglodiţii iar aceste case, adevărate precursoare ale caselor ecologice neconvenţionale de astăzi, sunt date de exemplu de către ghizi nu datorită sărăciei localnicilor ci ca model şi soluţie prin care aceştia au reuşit să ducă un trai decent, dar şi sănătos şi natural, în condiţiile unor resurse minimale, inclusiv economice
Într-adevăr, la o analiză mai atentă, se va observa că, de fapt, aceste case sunt construcţii foarte “deştepte” şi ecologice care pot beneficia chiar şi de grădină. Să ne gândim numai de câtă energie este nevoie în zilele noastre pentru fabricarea cimentului şi a betonului pentru o casă, în comparaţie cu cea de aici. Lutul, în special, oferă o izolare foarte bună, menţinând răcoarea atunci când afară este arşiţă şi căldura atunci când afară este foarte frig (în timpul nopţii, în deşert, de exemplu.
Ca şi organizare a acestor locuinţe, există o groapă adâncă iar pe diferite niveluri se regăsesc funcţiuni ale casei, cum este dormitorul sau cameta de zi. “Casele” sunt deci pe mai multe niveluri iar încăperile se bucură şi de decor, întrucât femeile realizează manual diferite decoraţiuni şi accesorii, în special ţesături şi obiecte din lut (ceramice) şi lemn.
Coober Pedy, un întreg oraş subteran
Coober Pedy este un oraș mic la jumătatea distanței dintre Adelaide și Alice Springs în care locuiesc circa 2000 de locuitori. Este şi o atracţie turistică.
Oraşul este situat pe paturi de gresie și opal la o adâncime de 30 de metri şi este acoperit cu un deșert pietros, fără copaci. Foarte puțină viață vegetală există în oraș din cauza precipitațiilor reduse din regiune, a costului ridicat al apei și a lipsei de sol vegetal. Temperaturile aspre ale deșertului de vară înseamnă că mulți locuitori preferă să locuiască în peșteri sau în săpături în dealuri.
O casă de peșteră standard cu trei dormitoare, cu lounge, bucătărie și baie, poate fi excavată din stâncă pe deal, la un preț similar cu construirea unei case la suprafață. Cu toate acestea, avantajul este că adăposturile rămân la o temperatură constantă, în timp ce clădirile de suprafață au nevoie de aer condiționat, mai ales în lunile de vară, când temperaturile depășesc adesea 40 ° C.
Umiditatea relativă rareori depășește 20% în aceste zile fierbinți, iar cerul este de obicei lipsit de nori. Temperatura maximă medie este de 30-32 ° dar poate fi destul de răcoroasă iarna.
Decorul interior este foarte bogat în culori deoarece subsolul acestui loc este din piatră de opal, o piatră preţioasă care prezintă diferite nuanţe superbe şi care astfel se regăsesc pe pereţi şi tavan.
Un avantaj al caselor din acest oraş subteran este faptul că sunt excelent izolate din punct de vedere fonic datorită pereţilor de piatră. Alt avantaj este că amprenta de bioxid de carbon este extrem de scăzută.
Bordeiele olteneşti, ascunse sub pământ
Nu este necesar să ajungem, însă, în nordul Africii sau în deşertul australian pentru a vedea locuinţe construite sub pământ. În sudul ţării, în preajma Dunării a supravieţuit până în primele decenii ale secolului al XX-lea bordeiul, un tip arhaic de locuinţă, identificat încă din neolitic pe întreg teritoriul Europei.
Un astfel de exemplu (şi anume, un bordei din satul Castranova) se poate vizita la Muzeul Satului din Bucureşti. Este adevărat că perpetuarea acestui tip de construcţie nu s-a datorat condiţiilor climatice vitrege şi a resurselor limitate ci condiţiilor social-istorice. Incursiunile turceşti şi tătare distrugeau aşezările, incendiindu-le, erau foarte frecvente, iar localnicii au recurs la “îngroparea” caselor pentru a fi mai greu de observat de la distanţă şi având şi rol de apărare. Bineînţeles, cu acest prilej au “descoperit” şi avantajele traiului sub pământ.
Bordeiul din satul Castranova, expus în prezent la Muzeul Satului a fost construit la jumătatea secolului al XIX-lea. Planul cuprinde patru încăperi: „gârliciul”- în pantă (idee utilizată şi în cazul caselor ecologice contemporane), camera „la foc”, camera de locuit şi „celarul” (depozitul de alimente cu butoaie, lăzi şi hambare).
De ce sub pământ?
Energia nu vine numai de la Soare ci şi din interior, de la magma de 3000 de grade Celsius.
Scoarţa Pământului este încălzită permanent de razele Soarelui iar din interior spre scoarţă temperaturile scad, astfel încât în zona ţării noastre iarna temperatura de îngheţ (- 5 grade C) este la adâncimea de 0,9 m iar la adâncimea de 2 m temperatura este de 13 – 14 grade. Faţă de gradientul de temperatură anual, situat între – 15 şi + 35 de grade iar la adâncimea de 2 m, +12 – +14 grade iarna şi 16 – 17 grade vara, rezultă că omul se simte cel mai bine la aproximativ 2 m sub pământ.
Cu sau fără subsol?
În trecut toate gospodăriile aveau şi un beci, fie sub casă fie situat în apropiere. Era folosit pentru depozitarea fructelor, legumelor, vinului sau altor produse, uneori era numit gheţărie (vara). Aici vara este răcoare, iarna se poate sta, temperatura este constantă pe tot parcursul anului iar cheltuielile sunt mai mici în ceea ce priveşte ventilaţia şi încălzirea.
În prezent subsolul reprezintă spaţiul construit sub cota zero a unei clădiri şi poate fi îngropat în totalitate în sol sau nu (demisol), total sau parţial, când este realizat doar pe o porţiune din suprafaţa clădirii. În prezent, mai mulţi proprietari de case (vechi) şi-au amenajat subsolul, transformându-l în spaţiu locuibil şi devenind astfel o alternativă la mansardă, sau chiar la un etaj al casei.
Avantajele caselor ecologice sub pământ
Ca avantaje ale existenţei subsolului în primul rând măreşte suprafaţa utilă a locuinţei. Suprafaţa lui poate fi amenajată în aşa fel încât să se poată depozitata alimente, vinuri sau alte produse. Subsolul va echilibra temperatura şi în spaţiul de deasupra. Se va scăpa de mirosurile neplăcute din casă (varză acră, murături. Deasemenea, se va reduce în acelaşi timp şi factura de întreţinere. La subsol se poate amenaja camera tehnică şi chiar o mică uscătorie (dacă se asigură ventilaţia). Beciul poate găzdui maşina de spălat şi tot aici se poate amenaja o cramă.
Multe case ecologice au fost construite “sub pământ”, folosind numeroase dintre aceste avantaje. Nu mai este nevoie de fundaţie, necesită întreţinere minimă, pereţii din pământ salvează un volum însemnat de materiale de construcţie şi asigură protecţie termică şi fonică, economii la încălzire şi răcire, protecţie la foc şi vânturi.
Pentru o astfel de casă se poate apela şi la soluţia de acoperiş verde care asigură un plus important la izolaţia termică precum şi la cea a unei sere/grădini sub pământ. Aceasta din urmă este practic o groapă acoperită cu un material transparent pentru a lăsa lumina naturală să pătrundă. Plantele sau legumele vor beneficia de o tenperatură cu variaţii mult mai mici şi vor fi ferite de îngheţ.
Earth House Estate Lattenstrasse este un ansamblu rezidenţial de 9 case neconvenţionale construite sub pământ în satul Dietikon (Elveţia), proiect Vetsch Architektur. Zona de zi este situată spre sud, fiind mai la suprafaţă, cu o mică terasă afară, după care se pătrunde în pantă la interior, la fel ca în cazul bordeelor. Zona de noapte este spre sud, la mijloc este baia cu lumină naturală asigurată de ferestre de acoperiş tip mansardă. Casele au acoperiş verde precum şi seră pe principiul amintit.
Case ultramoderne cu construcţie subterană
Ultimele tendinţe în materie de arhitectură ecologică folosesc, de ceva vreme, soluţii constructive asemănatoare, într-o tratare high-tech.
Aceste case, sau părţi ale lor sub pământ ,reunesc avantajele naturale ale adăpostirii unei clădiri în pământ – izolatie termică şi fonică excelentă şi puţin costisitoare – cu confortul tehnologiilor moderne şi designul de ultimă oră.
Principiul de bază pe care funcţionează casele de acest fel este transferul întârziat de căldură între sol şi atmosferă, la o adâncime suficientă temperatura rămânând relativ constantă (13-14 grade Celsius) în tot cursul anului.
Acoperiş “verde” sau înierbat
Pentru astfel de case subterane se poate amenaja un acoperiş “verde”. Desigur că astfel de amenajări necesită lucrări şi cheltuieli, inclusiv cele de întreţinere. Pe de altă parte, deasemenea învelişul natural asigură o izolare excelentă, alt beneficiu fiind cel estetic.
Schimbul de aer cu exteriorul este mult redus în cazul casei îngropate, ceea ce, pe de o parte, ajută enorm la izolarea termică. Pe de alta, poate crea potenţiale probleme cu calitatea aerului. De aceea este esenţială instalarea de sisteme de ventilare performante. Costurile de întreţinere şi riscurile de incendiu sau cutremur sunt mult reduse, ca şi cerinţele de spaţiu, lucru important în condiţiile unor preţuri ale terenurilor în continuă creştere.
Dezavantajele ţin mai ales de infiltrarea apei, ce este, bineînţeles, o problemă semnificativă atunci cand trei dintre pereţii casei sunt sub nivelul solului. În acest caz sunt necesare măsuri speciale de drenare şi hidroizolaţii.
Structura necesară pentru susţinerea unui acoperiş de pământ va fi mai robustă, şi deci mai costisitoare decât în mod obişnuit.
Deşi încă rar utilizată, aceasta soluţie constructivă este o opţiune interesantă pentru cei care doresc ca locuinţele lor să nu afecteze peisajul şi să fie mai aproape de natură. Arhitecţi importanţi, cum este Malcolm Wells, promovează locuinţele îngropate iar beneficiari de talia lui Bill Gates (a cărui casă a fost descrisă de Condo într-un articol) au optat pentru acest mod de locuire.
Foto: Pinterest, Shutterstock, Ion Diamandi