Imobil interbelic în Piaţa Dorobanţilor, un exemplu tipic de bloc în stil Art Deco

Poate v-aţi întrebat de ce în frumosul cartier Capitale nu sun sunt şi străzi ce poartă numele unor capitale deosebit de importante, ca Berlin, Viena, Budapesta sau Moscova. Ei bine, după cum ştim, cartierul a fost edificat în perioada prosper interbelică iar denumirea străzilor în noua locaţie a avut şi o influenţă politică datorată conjuncturii de după Primul Război Mondial (Aurel Ionescu, “Străzi din Bucureşti şi numele lor”).

Actuala Piaţa Dorobanţilor ce delimitează cartierul Capitale a purtat numele de Piaţa Confederaţiei Balcanice şi pe aici trecea linia vestitului tramvai 5. În anul 1941, conform orientării politice de atunci, piaţa a fost denumită Berlin iar din 1944 i-a revenit numele actual de Piaţa Dorobanţilor. În afară de şicul şi poziţia sa excelentă, locul a devenit celebru şi prin faptul că în părculeţul de aici era expusă statuia Lupoaica cu pui şi care a a fost furată de aici în timpul regimului comunist. Construcţiile de aici fiind realizate în perioada interbelică poartă influenţa modernistă a stilului Art Deco.

Stilul Art Deco în Bucureşti

În perioada interbelica s-a dezvoltat turismul către ţările occidentale. Mulţi oameni aveau deja gustul format pentru case în stilurile consacrate din aceste ţări, deja erau construite multe clădiri în stil neoclasic, Belle Epoque, Art Nouveau precum şi neoromânesc. Acum însă erau mult mai în contact cu noutăţile şi tendinţele iar după Primul Război Mondial un vânt nou bătea dinspre Occident. Modernismul aducea idei noi şi transformări nu numai în stilul de viaţă ci şi în arhitectură, design şi locuire. Multe dintre aceste orientări noi îşi găseau aplicarea în curentul Art Deco. Arhitecții școliți la instituții de prestigiu la acea vreme au promovat betonul armat alături de structurile din cărămidă precum şi o nouă formă de construire și ornamentare, multe dintre acestea fiind preluate destul de repede şi la noi. Aşa cum s-a întâmplat în ţările de origine, Art Deco-ul a reprezentat luxul, exuberanța și credința în progresul social și tehnologic şi în societatea noastră. Bucureștiul a cunoscut  o dezvoltare culturală, artistică și economică fără precedent, definitorie pentru imaginea urbană de astăzi a zonelor istorice ale Capitalei. Noul statut al Bucureștiului de capitală a națiunii reîntregite se traduce printr-o dezvoltare spectaculoasă care se reflectă în evoluția urbanistică și în reînnoirea fondului construit. Aspirând spre o identitate europeană modernă, oraşul se orientează preponderent spre diferitele genuri arhitecturale ale modernismului. În acest context, modernismul Art-Deco s-a bucurat în capitala României de o primire extrem de favorabilă, datorată în special tradiţionalei orientări francofile a culturii şi a societăţii romaneşti moderne. Înnoitor, fără a nega trecutul, Art-Deco se dovedește opțiunea cea mai potrivită în acest context dominat de confruntarea dintre tradiționalism și dorința de progres. Modernismul bucureştean, diferit de cel european prin folosirea esteticii Art Deco precum şi prin varietatea decoraţiunilor care însoţesc aceste clădiri, a câştigat adeziunea clientelei burgheze prospere de industriaşi şi liber-profesionişti, dar şi a micilor comercianţi şi meseriaşi, care şi-au aflat în această arhitectură propriul mod de expresie. Astfel, în București avem multe exemple de construcții care folosesc elemente specific Art Deco, aplicate pe structuri moderne ce folosesc betonul armat. Sunt deja identificate 525 de clădiri Art Deco pe harta www.artdecobucharest.ro., iar specialiştii apreciază că numărul total ar putea fi chiar 2000.

Valoarea patrimoniului Art Deco din ţară şi în special din Bucureşti constă atât în diversitatea clădirilor, de la case şi blocuri de apartamente rezidenţiale, la clădiri şi instituţii publice, hoteluri şi imobile funcţionaliste cât în varietatea decoraţiunilor care însoţesc aceste clădiri. Acestea au fost realizate de o pleiadă de arhitecţi de nivel european, între care: Jean Monda, Horia Creangă, Marcel Locar, Arghir Culina, Rudolf Frankel, Boris Zilberman. George Negoescu, Tiberiu Niga, George Cristinel, Alexandru Zamfiropol precum şi Marcel Iancu care, alături de Tristan Tzara, este cunoscut drept iniţiatorul mişcării de avangardă dadaiste.

Bloc modernist Art Deco stil pachebot

Ca mai toate clădirile vechi, şi cea exemplificată, are o poveste şi o istorie. Regimul de înălţime din Piaţa Confederaţiei Balcanice, cum se numea atunci actuala Piaţa Dorobanţilor, era mai mare decât al vilelor din zonă.

Blocul în cauză, construit în anul 1937 cu structură din cărămidă, stâlpi şi planşee din beton armat are 3 etaje şi mansardă, ceea ce îi conferă un aer elegant, mai cu seamă că gardul de cărămidă care delimita mica curte avea o înălţime de doar jumătate de metru. Forma alungită a imobilului, cu linii drepte şi balcoane foarte lungi spre piaţă determină, alături de decoraţiile specifice stilul arhitectural al imobilului: modernist Art Deco stil pachebot.

Intrarea este elegantă cu uşa metalică cu decoraţii specifice Art Deco iar organizarea foarte funcţională, cu garaje la faţada dinspre stradă şi magazine lifestyle la parter la faţada dinspre piaţă.

Sunt de remarcat deasemenea ferestrele tip hublou precum şi cele ale apartamentelor cu deschideri longitudinale mari şi jaluzele din lemn.

Apartamentele sunt conform stilului de viaţă din perioada respectivă. Sunt apartamente de 2 şi, respectiv, 3 camere pe hol, cu vestibul, dependinţe, spaţii de depozitare şi terase  generoase. Un glaswand separă holul de living iar parchetul este de stejar.

• 

• 

• 

Imobilul a fost naţionalizat şi un timp a aparţinut Sovrom Petrol. După cutremurul din 1977  tecuiala a fost reparată superficial iar actualmente este retrocedat proprietarilor.

În timpul războiului, într-unul din apartamente a locuit un anume Albert Göring, om de afaceri cu petrol şi grâne din România. Era fratele lui Hermann Göring, nimeni altul decât al doilea în ierarhia partidului naţional-socialist (nazist) și a celui de-al Treilea Reich, după Adolf Hitler, și comandantul aviației militare, Luftwaffe a Germaniei naziste. Este de remarcat însă că Albert Göring, spre deosebire de fratele său, era anti nazist şi cunoscut cu activităţi în acest sens, ceea ce însă nu-l împiedica să facă afaceri foarte profitabile în ţările aliate Germaniei hiteriste unde a locuit.

Tot în acest imobil a locuit Lucia Sturza Bulandra, una dintre cele mai mari actriţe din România.

Foto: Ion Diamandi

---

 [ID1]