Ankara, arhitectură şi locuire – de vorbă cu dr. arh. Annemari Constantinescu Strihan

Cine a citit cartea Istambul a lui Pamuc Orhan a sesizat probabil că, deşi eram în sisteme paralele (Turcia era capitalistă) iar la noi comunitatea turcească era foarte mică, viaţa din acest oraş era destul de asemănătoare cu cea a Bucureştiului. Dar Ankara, capitala Turciei, care are aproape 6 milioane de locuitori, reprezintă probabil mai bine această ţară.

Despre arhitectura, stilul de viaţă şi locuirea în acest oraş ne relatează şi ne oferă mai multe detalii dr. arh. Annemari Constantinescu Strihan, care a locuit câţiva ani aici.

Deşi este un oraş istoric, aşa cum se prezintă acum, Ankara este un oraş nou, modern. Blocurile noi în stil Bauhaus cu apartamente domină arhitectura locului situat în plin podiş cu pământ arid al Anatoliei, alături de alte clădiri moderne la care monumentalitatea nu lipseşte.

Turistul nu va găsi un loc prea primitor aici unde femeile mai poartă basmale pe cap, auzul unei limbi străine îndepărtează localnicii iar controlul armat îşi face simţită prezenţa.

În mod cert, capitala demonstrează fără tăgadă ruperea de tradiţiile vechi orientale cu palate cu sultan şi paşă. De altfel, în oraş nu am identificat vreo casă nouă stil vilă.

Există însă o zonă, şi anume cea din jurul vechii cetăţi medievale aşezată la înălţimile unui deal, în care se regăsete arhitectura, tradiţiile şi stilul de viaţă oriental. Un loc pitoresc, foarte animat, cu multe magazine şi comercianţi de obiecte artizanale locale (ceramică, covoare inclusiv chilimuri, obiecte din aramă sau argint lucrate manual) şi accesorii lifestyle, restaurante, terase, cafenele. Aici întreaga zonă este dedicată vizitării şi shoppingului, aici este locul de întâlnire al turiştilor. .

Până ajungi la impunătoarea cetate, străbaţi străzi înguste cu piatră cubică, cu numeroase magazine şi case vechi tradiţionale iar marea piaţă agroalimentară de la baza înălţimii te duce deasemenea cu gândul la atmosfera specific orientală.

Casele, cu o vechime de peste 100 de ani, sunt nerenovate, acoperişuri din ţiglă ceramică sau olane. După aspectul caselor, se evidenţiază materialele de construcţie de slabă calitate. În ultimul timp, se pare că există un program guvernamental de reabilitare a acestor case tradiţionale.

Foto: Shutterstock