În weekend, parcurile au fost luate cu asalt de locuitorii Capitalei, fiind atraşi nu numai de vremea însorită ci şi de natura trezită, în splendidele culori vii şi pastelate de primăvară. Acum magnolia este regina.
Harta magnoliilor
Pentru cine vrea să admire pe viu magnoliile, trebuie ştiut că, încă de anul trecut, cineva a avut inspiraţia şi răbdarea să realizeze o hartă a magnoliilor din Bucureşti. Sunt oferite adresele (strada şi numărul), fotografia precum şi harta în sine care ajută pe cei care vor să viziteze, să facă plimbări prin oraş şi să admire magnoliile înflorite. Atenţie, florile magnoliilor nu durează mai mult de 10 zile, deci nu pierdeţi momentul! Puteţi obţine informaţia în mod simplu, tastând pe google “Harta magnoliilor”. Atenţie! Sunt nu mai puţin de 561 de magnolii identificate.
Frumoasele magnolii sunt adevărate podoabe ale caselor, formând un decor exterior colorat şi viu. În acelaşi timp, încadrează şi pun în evidenţă detalii arhitecturale în special atunci când sunt înflorite. Peisajele par a fi ieşite din pensula maestrului.
Despre magnolia
Cu flori albe, roz sau roşii, magnolile însoţesc arhitectura vilelor interbelice şi, în plus, se potrivesc de minune cu curţile de mici dimensiuni cum sunt deseori în cazul caselor vechi din cartierele rezidenţiale din centrul şi nordul Capitalei.
Poate cea mai frumoasă magnolie din Bucureşti, oricum extrem de interesantă, este un splendid copac cu flori albe, de dimensiuni mari cu o coroană magnifică, ce se regăseşte pe strada Barbu Delavrancea nr. 9, bineînţeles în curtea unei frumoase vile interbelice (vezi foto deschidere). Este un arbore bătrân, protejat, din specia Yulan. Întreaga stradă prezintă o arhitectură cu vile interbelice, cu terase generoase, curţi mici cu garduri foarte joase, având vis-a-vis Parcul Kisselef.
Magnolia se întâlneşte cu precădere. în Asia de Sud Est precum şi în America de Nord şi Centrală. A primit numele după botanistul francez Pierre Magnol.
Sunt sute de specii iar cea care se numeşte grandflora rămâne verde tot anul. Puţini ştiu că petalele sunt comestibile. Asiaticii le consumă după ce le fierb precum şi condiment iar în Anglia se folosesc la murat. Altă utilizare este în medicină, în China.
Foto: Ion Diamandi