După cum se ştie, în luna iunie CGMB a aprobat consolidarea a cinci imobile din București: un bloc cu cinci scări din Drumul Taberei, construit în anul 1963 şi încadrat în clasa I de risc seismic, str. Batiştei nr. 5 cu 26 de apartamente, bd. Carol I nr. 63 formată din 15 apartamente, str. Bărăţiei nr. 50, clădire datând din anul 1824 şi Calea Moşilor nr. 134. Pe de altă parte, într-un articol recent al publicaţiei noastre despre Centrul Vechi am constatat o tendinţă pozitivă privind renovările din această zonă. Desigur că în mare parte sunt proiecte şi investiţii venite din zona privată. Iată că şi Primăria Capitalei are câteva iniţiative în acest sens. Nu este mult dar poate fi un început. Din păcate parcă lipseşte un plan coerent mai larg care să cuprindă centrul istoric al capitalei precum şi acea promisiune de colaboare şi parteneriat cu proprietarii imobilelor. Este ceea ce a promis Primarul General Nicuşor Dan încă de anul trecut.
De curând, Primăria Capitalei a deblocat mai multe proiecte de consolidare a unor clădiri istorice din această zonă.
Alhambra, prima grădină istorică din Bucureşti, se deschide după mai bine de 30 de ani săptămâna aceasta și va găzdui numeroase evenimente culturale.
Cinematograful va întra într-un amplu proces de reabilitare, urmând să fie gata anul viitor. Însă reabilitarea serioasă abia a început. La fel stau lucrurile și la Cinematograful Capitol. Imobilele sunt ale statului dar administrate de România Film care le-a închiriat Asociației Culturale Teatrul Independent Elisabeta. Din fericire, aceasta a făcut reparații și a pus în siguranță ansamblul să fie funcțional, astfel încât să poată fi deschis acum. După cum afirmă Petrică Paraschiv, fondator “Teatrul Elisabeta”, partea inițială trebuie evaluată de Ministerul Culturii, care va decide dacă se va face ansamblul cum a fost în 1912 când s-a deschis, dacă se vor respecta elementele care au fost schimbate pe parcurs, dacă se vor păstra elementele pe care le-au pus cei din perioada comunistă. Iată deci că lucrurile nu sunt deloc simple şi sunt necesare analize, proiecte realizate de arhitecţi şi designeri precum şi decizii ale experţilor. Din păcate nu avem informaţii despre organizarea de concursuri de proiecte pentru a se decide pentru o soluţie bună, cum ar fi necesar în astfel de cazuri.
Grădina Alhambra a fost construită după planurile arhitectului Nicolae Nenciulescu, cel care a lucrat în perioada interbelică și la Palatul Regal.
În anii interbelici, grădina și cinematograful Capitol se numărau printre cele mai luxoase spații de teatru și film din sud-estul Europei.
Deşi funcţionau din plin în anii comunismului, construcţia şi interiorul Cinematografului Capitol precum şi grădina erau în paragină.
Şi acum interiorul cinematografului este dezolant. Lucrările vor costă peste un milion de euro, iar asociația care a demarat proiectul caută finanțare.
Imobilul Bărăției 50, vechi de pe la 1850
Alte două clădiri istorice din București vor fi salvate de la degradare. Imobilul Bărăției 50 se află într-o zonă foarte veche a orașului, care a fost din păcate tot mai abandonată și afectată.
Este o clădire unică ridicată la mijlocul secolului al 19-lea şi va deveni rezidență pentru artiști. Conform afirmaţiei lui Edmond Niculuşcă, director adjunct al Administraţiei Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), reabilitarea imobilului Bărăţiei 50 va genera cu siguranţă o reactivare a zonei.
Blănari 14, vestitul Club A
Și clădirea istorică de la numărul 14, de pe strada Blănari, care a găzduit și celebrul club A, va întra într-un proces amplu de restaurare. Clubul, funcţional şi astăzi, este plasat la subsol. În anii ’70 devenise celebru, prin organizarea studenţilor arhitecţi. Se desfăşurau eveniente, multe formaţii rock din acei ani au cântat aici iar inclusiv datorită ambianţei subsolului de clădire veche era una dintre cele mai interesante locaţii.
Etajele clădirii au apartamente. Locatarii au fost mutați de Primărie de aproape 2 ani, pentru ca blocul să fie reabilitat dar şantierul de abea acum va fi demarat. Este iarăşi o problemă care trebuie dezbătută deoarece acei locatari proprietari sunt nevoiţi să plătească chirie pentru locuinţa care le-a fost repartizată iar această perioadă a unei mutări provizorii poate dura mulţi ani.
You may also like
-
Noile colecţii GESSI aduc Haute Couture în băile contemporane din România
-
CLUB A 55 – EXPOZIȚIE EVENIMENT LA KULTURHAUS BUCUREȘTI
-
O casă istorică în centrul Capitalei, veche de peste 130 de ani, a cărei poveste nu este cunoscută timp de jumătate de secol
-
Cum alegi salteaua pentru un somn odihnitor?
-
Festival de vehicule retro în centrul Capitalei