Când spunem casele de la malul mării, ne referim la vilele şi nu la blocurile şi hotelurile, a căror construcţie masivă a demarat încă de la începutul anilor ’60, schimbând fundamental imaginea litoralului. La malul mării, multe aşezări erau sate locuite de ţărani şi pescari. Casele sunt simple, sărăcăcioase, destul de asemănătoare, nu este mult de comentat asupra lor. Doar Constanţa şi parţial Mangalia erau oraşe, foarte importante, datorită porturilor de aici, care au impulsionat dezvoltarea lor. De aceea, aici se (mai) regăsesc şi vile vechi precum şi alte construcţii interesante.
Un factor important legat (şi) de arhitectura din oraşele de la malul mării a fost interesul familiei regale pentru această regiune. Regele Carol I a înţeles importanţa deschiderii la Marea Neagră iar Ragina Maria iubea nespus marea.
Casele cu însemne regale
Aici, în Dobrogea, familia regală avea să construiască mai multe imobile. Acest lucru a atras şi pe alţii să-şi construiască vile, însă acest lucru este deosebit de pregnant la Balcic, după ce Regina şi-a construit aici castelul.
Familia regală avea trei locuinţe în Constanţa: Palatul regal oficial, „Cuibul reginei“, aflat pe malul marii, şi castelul din Mamaia. Palatul regal este eclectic, reprezintă stilul în care se construiau reşedinţele oficiale, casele care aveau un rol administrativ. Dar arhitectul Daniel Renard aduce elemente Art-Nouveau: câteva turnuleţe, balconaşe, care imprimă un caracter mai personal.
În prezent, această clădire funcţionează drept tribunal.
Cuibul reginei. Una dintre cele mai frumoase cladiri este reşedinţa construită pentru regina Elisabeta în Portul Constanţa, în zona zero, la capătul digului.
Este supranumit „Cuibul reginei“. O casa mică, în formă de vapor, în care stătea vara. Acum, aici funcţionează un mic muzeu al portului..
Castelul Balcic sau dictatura florilor
Nu putem vorbi despre case şi construcţii la malul mării fără să aducem în discuţie Castelul Balcic. Construcţia domeniului din Balcic începe în 1925, după ce Regina Maria vizitează pentru a doua oara zona. Castelul şi grădina sa sunt finalizate un deceniu mai târziu, aceasta din urmă fiind create după planurile unui decorator elveţian.
Regina adoptă arhitectura balcanică la castelul de la Mamaia, dar şi la Balcic, a minaretului, element specific arhitecturii religioase musulmane. Turnul înalt, specific moscheelor, prevăzut cu balcon, va deveni un reper architectonic în cele două zone de întrepatrundere culturală..
Mix de stiluri în oraşul Constanţa
Oraşul Constanţa cunoaşte o dezvoltare fără precedent datorită construcţiei portului de aici, realizare tot a regelui Carol I. Oameni de afaceri îşi construiesc aici casele, multe dintre ele cu arhitectură deosebită. Specificul este mixul de stiluri, care se întâlneşte inclusiv la fiecare clădire în parte. În afară de stilul neoromânesc, care era şi stilul oficial, încă au rămas construcţii în stil Art Nouveau, neoclasic şi Art Deco.
Nu de puţine ori, în realizarea caselor sunt implicaţi arhitecţi străini.
Deoarece era un oraş cosmopolit şi unde se “învârteau” mulţi bani, apare necesitatea construirii unui cazinou care avea să devină emblema oraşului precum şi un exemplu de clădire monumentală şi somptuoasă.
Cazinoul din Constanţa
Ideea unui cazino în Constanța datează încă din 1880. Două cazinouri fuseseră construite și apoi demolate înainte de 1903 când primarul liberal al orașului a comandat această clădire arhitectului Daniel Renard. Acesta l-a şi realizat în stil Art Nouveau cu linii curbe, inspirate din natură, preluând conturul plantelor și florilor. A fost inaugurat la 15 august 1910, în prezenţa Principelui Ferdinand. Cazinoul a funcționat 38 de ani iar în prezent este în renovare.
Casa Lescovar. Francisc Lescovar a fost unul dintre marii antreprenori de construcţii din Constanţa, pe o perioadă de două decenii de la începutul secolului XX. De numele său se leagă numeroase imobile de reşedinţă, printre care şi Zambaccian precum şi alte construcţii importante, lucrări de modernizare a oraşului Constanţa.
Casa care îi poartă numele, o vilă impozantă, a fost construită în anii 1913-1914 în stil eclectic pe o locaţie situată între Hotel Palace şi Cazino, fiind realizată în colaborare cu arh, E.P. Goué. Acesta realizase înainte şi Hotelul Palace.
În mixul de stiluri al Casei Lescovar se pot distinge şi numeroase elemente de Art Nouveau. Imobilul este de vânzare prin Artmark Real Estate.
Casa Adam Cotula în stil neoclasic. Construită în zona istorică a Constanței, în Peninsulă, Casa Adam Cotula punctează perfect stilul și gustul arhitectural din epocă al protipendadei constănțene.
În Constanţa se construia, la începutul secolului XX, într-un stil eclectic, cu infuzii neoclasice, imobilul de față. Actualmente, imobilul este de vânzare prin Artmark Real Estate.
Încă mai sunt câteva vile şi construcţii impunătoare interbelice pe litoral , majoritatea în stil neoromânesc. Mai semnalăm însă şi alte tipuri, şi anume cele din piatră, care nu suferă din cauza coroziunii şi, în plus, asigură răcoare în sezonul cald. Ca exemple, o vilă splendidă toată din blocuri de piatră la Eforie Sud (pe atunci Carmen Silva), precum şi o casă mediteraneană cu patio, construită cu pietre mici chiar pe plaja de la Mangalia. În regimul comunist această casă a fost folosită pentru un muzeu de pipe.
Vilele terasate ale Henrietei
Cea care a realizat proiecte de vile specifice zonei de la malul mării este arhitecta Henrieta Dellavrancea-Gibory. Din păcate, majoritatea proiectelor ei sunt la Balcic, doar la Techirghiol se mai regăseşte o casă după planurile ei. Arhitecta se face defapt cunoscută prin construcţiile de la Balcic, unde stilul balcanic este asociat cu elemente din arhitectura internaţională.
Printre cele 22 vile proiectate aici se numără Vila poetului Ion Pillat, Vila Lupoaicei, Vila gen. Rasoviceanu, Casa Ghiul Serai, Casa Constantiniu, Casa Iunian, Casa Ministrului de Finanţe Cancicov, Casa Cuţescu-Storck, Casa Eliza Brătianu, Casa Moşescu, alături de construcţia Pavilionului de ceai şi renovarea Pavilionului grănicerilor de la Palatul Regal.
Despre activitatea intensă de la Balcic afirma într-un interviu din 1980: „Geamiile, potecuţele de piatră prăfuite, pieţele cu fântâni, casele revărsate, prispe cu cerdacuri din lemn, drumurile în scări ale Balcicului s-au dovedit a fi un loc fascinant pentru arta şi arhitectura românească. Casele mele au iz românesc, dar sunt totodată moderne ca aspect şi funcţie, migălos aprofundate, care i-au făcut fericiţi pe clienţii mei”.
Stilul propus de arhitecta Henrieta Dellavrancea-Gibory pentru vilele de la malul mării îmbină elemente de arhitectură neoromâneşti cu cele mediteraneene, considerate acum 70-80 de ani ca fiind foarte moderne. Între elementele mediteraneene se numără terasa de mari dimensiuni şi etajul scos în afară precum şi acoperişul puţin înclinat cu olane. De tradiţia românească se leagă prelungirea acoperişului peste limitele terasei, ca în cazul prispei acum mutată la etaj şi cu implicaţiile privind reducerea consumului de energie.
Totuşi, sunt şi proiecte noi reuşite
Casa Waterbound, Eforie Nord, Autor: arh Iulia Cuţova, demisol şi parter, suprafaţa construită la sol: 290 mp, suprafaţa desfăşurată: 440 mp, proiect nominalizat la Bienala de Arhitecură 2018, Foto Dragoş Cuţova
Comentariu autorului
“Am considerat că locuinţa, singură, trebuie sa îşi găsească locul în întâlnirea elementelor. Între pomi, între ape, între nisipuri, între pietre. Aşa a apărut pontonul. Parterul , singurul îngăduit sub strivirea elementelor, a luat forma valurilor, iar locuinţa, precum cei care şi-au însuşit-o, a întors spatele lumii, pentru a urma mirajul valurilor. Deşi imaculată în intenţii, nu putea rămâne albă, ar fi fost o indiscreţie pentru natură. Măcar în parte trebuia să o facem de pământ
Foto: Shutterstock