Curtea de lumină şi luminatorul, soluţii bune pentru casă

Cui nu i-ar plăcea să aibe o mică “ieşire” intimă în natură chiar în casă? Cui nu i-ar plăcea să privească cerul dintr-o încăpere? Cui nu i-ar plăcea să beneficieze de atmosfera aceea creată de lumină, care te face să visezi?

Curte de lumină la o casă din Bucureşti, construită înainte de Primul Război Mondial. Casei i-a fost adăugată o nouă construcţie după război, ceea ce a condus la necesitatea unui luminator. Se observă că sunt ferestre pe trei laturi ale casei.

Curtea de lumină a apărut ca o soluţie constructivă în cazul imobilelor realizate pe suprafeţe mai mari, oferind posibilitatea iluminării naturale a unor încăperi care nu pot avea ferestre. Apărut mai târziu, luminatorul este un panou transparent sau translucid care înlocuieşte o porţiune din acoperiş ori plafon, permiţând iluminarea unui spaţiu interior.

Curtea de lumină

Această soluţie a apărut ca o necesitate. În cazul unor case verniculare apărea situaţia ca unele încăperi plasate în centrul construcţiei să nu aibă posibilitatea iluminării naturale. Multe au fost şi cazurile în care construcţiei (casei) iniţiale i se adaugau alte încăperi. Un exemplu este cel al apariţiei mai multor copii care crescând aveau nevoie de spaţii suplimentare. Doar în timpurile moderne copii îşi fac case proprii atunci când îşi întemeiază o familie. În trecut, în special în mediul rural, copii rămâneau împreună în casa părintească.

Curtea de lumină a fost amenajată şi transformată într-o mică grădină urbană.

Aşa cum îi spune şi numele, curtea de lumină are ca singur scop asigurarea luminii naturale pe timpul zilei, în încăperile în care altfel, aceasta nu ar putea pătrunde. Ca suprafaţă, curtea de lumină nu trebuie să fie prea mare, maximum 10 metri pătraţi, astfel încât lumina să pătrundă pe ferestre şi în sezonul rece, când soarele nu se ridică prea mult pe cer.

În trecut, curtea de lumină a casei, deobicei mică şi întunecoasă, nu îşi găsea întrebuinţare, fiind astfel considerată un teren pierdut. În zilele noastre, odată cu creşterea spectaculoasă a preţurilor terenurilor în special în mediul urban precum şi a soluţiilor de amenajare a spaţiilor mici, de multe ori curţile de lumină sunt transformate în mici grădini urbane, apreciate în special datorită intimităţii pe care o asigură. Este necesar ca din proiect să seprevadă o scurgere, întrucât în acest spaţiu mic se poate aduna multă apă ce ar produce strucăciuni casei. Deşi este posibil şi există soluţii, totuşi nu se recomandă acoperirea curţii de lumină cu un plafon transparent, datorită complexităţii lucrării şi a beneficiului redus. O problemă destul de mare poate apărea la căderi masive de ploi şi în special de zăpadă.

Curţile englezeşti, patio şi luminatoarele de la blocuri

De multe ori, casele sunt ridicate de la pământ prin construcţia lor. Aceasta se întîmplă în special în zonele în care sunt multe precipitaţii şi se pot produce inundaţii.  Curtea de lumină rămâne astfel sub nivelul casei şi este numită curte englezească.

Vilă în stil colonial spaniol în California, proprietatea lui Sylvester Stallone, beneficiază de un patio generos.

În zonele de influenţă spaniolă, casele tradiţionale mari ale oamenilor înstăriţi au în centru, pe acelaşi principiu al asigurării luminii, un patio. O curte interioară, de data aceasta, de dimensiuni mult mai mari.

De cele mai multe ori patio este pavat cu piatră sau gresie. În funcţie de disponibilitatea şi posibilităţile proprietarilor, acest spaţiu este amenajat ca o grădină. Nu de puţine ori, în centru se găseşte un bazin cu apă.

Soluţia curţii de lumină a fost preluată şi în cazul blocurilor de apartamente. Curtea de lumină poartă în acest caz numele de luminator.

Dacă parcela de teren este mai mare, desigur nu este convenabil să se facă mai multe construcţii. Apartamentele sunt poziţionate pe laturile unui pătrat sau dreptunghi iar în centru apare astfel, din nou, necesitatea unui spaţiu gol.

De cele mai multe ori acest teren este pierdut dar în shimb, beneficiul este enorm, fiind asigurată lumina naturală pentru multe încăperi . Sunt şi cazuri de parcele extrem de mari astfel încât  spaţiul din mijlocul construcţiei să fie de dimensiuni mari şi astfel poate fi transformat într-un mic părculeţ’ privat al blocului.

Avantajele unui luminator

Soluţie modernă pentru o casă cu etaj. Printr-un sistem de fante în acoperiş şi, cu ajutorul luminatoarelor, întreaga casă beneficiază de lumină naturală suplimentară.

Soluţiile constructive noi şi proiectarea arhitecturală mai avansată a permis atât caselor parter cât şi celor cu etaj posibilitatea renunţării la curtea de lumină. Arhitecţii pun în practică idei de montare în acoperiş a unor panouri trasparente sau translucide sau de realizare a unui sistem de fante în acoperiş sau în casa scării care asigură lumina naturală acolo unde nu ar putea pătrunde sau de a o suplimenta în întreaga casă.

Conform studiilor, montarea unui luminator în planul acoperişului unei case aduce de trei ori mai multă lumină naturală decât o fereastră verticală normală, iar astfel se generează un consum mai mic de energie.

Imobil interbelic în Bucureşti a fost amenajat în stil loft. Forma acoperişului a permis montarea unor luminatoare pe tavan precum şi a unor feretre de mansardă.

Iluminarea zenitală permite luminii naturale să se disperseze pe o suprafaţă mai amplă şi pe tot parcursul zilei. Este un tip de iluminat natural direct, spre deosebire de o fereastră amplasată în plan vertical, în cazul căreia lumina intră în unghi de 35˚, iar dispersia ei se face mai mult prin reflexie. Astfel, pe lângă faptul că suprafaţa de captare a luminii este aceeaşi, beneficiile sunt mai mari decât în cazul unei ferestre verticale atât ca unitate de timp, cât şi ca unitate de spaţiu. Tocmai de aceea, luminatoarele sunt adesea întâlnite în proiectele sustenabile.

Ca element al unei construcţii, luminatorul reprezintă un adevărat punct de interes, iar importanţa luminii naturale pentru sănătatea fizică şi psihică, pentru energie şi vitalitate nu mai are nevoie de argumente şi dovezi.

Dezavantaje

Un dezavantaj pe care-l amintim este că în zonele din acoperiş unde sunt poziţionate luminatoarele vor exista pierderi de căldură, dar, cu o izolaţie corespunzătoare a mansardei, problema se va rezolva.

Casă veche verniculară în Provence amenajată de designer Masha Verhoogt. Structura de rezistenţă din piatră a permis montarea unui luminator piramidal modern fix.

De asemenea, pot apărea neplăceri precum inflitraţiile, în cazul în care suprafaţa de acoperiş din jur nu a fost bine izolată, sau obturarea luminii naturale captată de ferestră cu praf sau zăpadă (pe timpul iernii).

Tipologie

Luminatoarele se împart în două categorii, în funcţie de forma lor: ferestre de mansardă, luminatoare de coamă, de tip cupolă, de tip piramidal sau de tip boltă. Din punctul de vedere al deschiderii, există luminatoare fixe, basculante şi, retractabile. Acestea din urmă oferă posibilitatea de a intra în contact direct cu mediul înconjurător.

Din punct de vedere al tipului de arhitectură căruia se pretează luminatoarele, nu doar o construcţie cu un acoperiş de tip şarpantă poate beneficia de această lumină zenitală.

Locuinţele contemporane, moderne, cubiste sunt şi ele foarte potrivite pentru a primi lumină zenitală. În cazul acestora, foarte frecvent întâlnite sunt luminatoarele de tip piramidal, cupolă sau boltă, atât fixe, cât şi retractabile.

Foto: Shutterstock, Pinterest, Ion Diamandi