Casa Grădişteanu-Ghika (Palatul Ghika Victoria), una dintre cele mai frumoase din ţară

Casa Gradişteanu-Ghika este grandioasă  fiind una dintre cele mai frumoase case ale Bucureștiului și reprezintă un monument istoric de importanță naţională. Având alura de palat şi fiind în apropierea de Piaţa Victoria, este cunoscută sub numele de Palatul Ghika Victoria.

Arhitectură

Construcția acesteia a fost începută în anul 1884 de către soții Elena şi Constantin Grădişteanu după planurile arhitectului J. Berthet, cu fațade în stil renascentist (cu scări monumentale, tavane cu stucaturi și vitralii). Arhitectul de origine elveţiană, John Elisee Berthet a mai realizat în Bucureşti peste 10 proiecte , majoritatea case de reşedinţă, între care, Casa Macca din strada H, Coandă, casa N. Cesianu de pe strada Clemenţei (sediul Artmark), precum şi Pasajul român (Calea Victoriei cu Ion Câmpineanu). Stilul architectural al casei Gradişteanu-Ghika este eclectic cu elemente renascentiste şi neoclasice (coloane, decoraţii geometrice), având fațade bogat ornamentate.

• 

• 

Clădirea fost restaurată între anii 1895 şi 1898 suportând modificări majore mai ales la interior – plafoane casetate și pictate (se pare din lemn de trandafir), lambriuri şi boiserii, scări interioare monumentale, vitralii, elementele de marmură şi de fier forjat.

• 

• 

• 

La subsol există o sală dedicată împăratului Traian, parterul este ocupat de saloanele regale, iar etajele de saloanele vieneze și orientale Interiorul abundă în opere de artă, incluiv statuete, oglinzi, candelabre precum şi alte decoraţiuni, în timp ce saloanele emană rafinement, distincţie şi intimidate. Ultima restaurare care se pare că a implicat şi piesele de mobilier şi decoraţiile de interior, s-a făcut între 1996 si 1997, sub supravgherea arhitectei Adina Dinescu.

Construcţia este în formă de U, intrarea fiind pe strada Nicolae Iorga.. Aripa cu faţada din spate, spre Calea Victoriei, este cea principală, bogat ornamentată,, cu alură de palat.  Cealaltă aripă, deşi monumentală, este puţin ornamentată, fiind în umbra celelilalte părţi ale ansamblului.

Totuşi, curtea generoasă delimitată de gardul imperial, se constituie într-un parc în stil englezesc, cu frumoase alei şi un hafuz la mijloc. Statuile adaugă un plus nobiliar.

Astăzi, impresionanta clădire și-a schimbat numele în Casa Dunării şi găzduieşte o largă paletă de evenimente private, corporate, gale, petreceri, ceremonii, galerii de artă.

• 

Fotografiile din articol au fost realizate cu ocazia unui eveniment recent, expoziţia REVIVAL al artistului francez Raf Reyes: colaje digitale cu fotografii de picturi clasice celebre având inserţii de elemente contemporane.

Istorie

Ultimul propietar al casei a fost Șerban Grigore Ghika (1882-1952), căsătorit cu Aristița Stoenescu. În anul 1948, guvernul comunist de atunci naționalizează casa şi aici se instalează Arbitrajul de Stat, apoi o instituţie de comerţ exterior.

• 

• 

• 

Proprietatea va reveni de abia după Revoluția din 1989 în proprietatea moștenitorilor familiei Ghica, și anume fraţilor Constantin şi Şerban (Bani) Ghica care o vând dar cu condiţia ca aici să rămână şi sediul Fundaţiei Ion Ghica, fapt care a funcţionat doar un timp şi în condiţii incerte. Actualmente, proprietatea aparţine familiei Barta şi este subiectul a numeroase procese juridice, inclusiv privind evaluarea sa,, deoarece noii proprietari au pus în gaj clădirea pentru obţinerea unui împrumut.

Foto: Paula Craioveanu