Homagium et Aedificia, o expoziţie de pictură la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu

Acum o săptămâna a avut loc vernisajul expoziţiei de grup în holul Universităţii de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu, la parterul Expozițional.

Evenimentul a fost organizat de Doina Moss şi Ţitrea Adina Moldova şi a deschis seria de manifestări dedicată aniversării a 130 de ani de la înființarea Școlii de Arhitectura Ion Mincu, actualmente UAUIM şi Urbanism Ion Mincu. Curatorii expoziţiei sunt Alexandra Teacă și Doina Moss.

• 

• 

Ideea expoziţiei a fost de participare a arhitecţilor pictori cu lucrări care înfăţisează teme de arhitectură, fiind admişi (într-o proporţie totuşi mică şi pictori cu înclinaţii către spaţiile citadine.Grupul de pictori cuprinde: Alexandra Teaca, Doina Moss, Adina Moldova Ţitrea, Paula Craioveanu, Lucian George Pais, Severică Mitrache, Milita Sion, Dan Vucicovici, Mircea Corcodel, Dan Geleletu şi Vladimir Ivanovici.

Aceştia expun lucrări variate, interesante şi spectaculoase şi, de aceea, expoziţia merită a fi vizitată, fiind deschisă însă doar până pe data de 22 iunie.

Expoziţa este binevenită şi prin faptul că decorează un spaţiu arhitectural de interior splendid (scară spectaculoasă, curte/grădină interioară), din păcate, rămas aşa, lipsit de decoraţii, de zeci de ani, când aici s-ar fi pretat de minune proiecte care să revigoreze spaţiul, de exemplul pentru grădină sau sistemul de iluminat, propuse chiar de către profesori sau studenţi.

• 

• 

Deşi pare ciudat că  momentul aniversar al înfiinţării şcolii de arhitectură din România a debutat cu un eveniment extraprofesional (fapt remarcat şi de profesorul Mac Popescu la vernisajul expoziţiei, nu putem să nu consemnăm că mulţi arhitecţi realizează şi excelează în lucrări de artă de calitate înaltă care se regăsesc şi în expoziţia de faţă. Deasemenea, nu putem să nu amintim de moştenirea lăsată de celebrul Marcel Iancu, care a adus inovaţie şi modernism  atât în picture cât şi în arhitectură.

Tot la deschiderea expoziţiei au vorbit profesorii emeriţi Sorin Vasilescu și Dorin Ștefan, acesta din urmă aducând un omagiu profesorilor din UAIM. În cadrul unui frumos discurs despre  istoria arhitecturii şi legăturii acesteia cu desenul, profesorul Sorin Vasilescu  a arătat că până în epoca Renascentistă arhitecţii nu desenau, abia din această perioadă au început să îşi expună proiectele prin schiţe.

• 

• 

• 

• 

• 

Arhitecţii au abordat în lucrările de artă expuse teme şi subiecte legate de arhitectură şi spaţii construite – clădiri (Mircea Corcodel), case tradiţionale în special case transilvănene (Severică Mitrache), case din Sighişoara şi Sibiu (Alexandra Teacă), clădiri monument cu valoare mare arhitecturală – Castelul Viscri, Bazilica San Marco din Veneţia, clădirile din Alhambra, Vila Ştork din Balcic  (Alexandra Teacă), Vila Minovici (Adina Moldova Ţitrea), Castelul Peleş (Doina Moss) case din Veneţia (Dan Geleleţu).

• 

• 

Foarte abordat a fost şi Balcicul (Doina Moss, Alexandra Teacă) şi nici nu este de mirare, deoarece aici se întâlneşte perfect pictura cu arhitectura românească – marea majoritate a pictorilor români au trecut pe aici şi au realizat lucrări cu peisaje, case şi personaje şi tot aici se întâlnesc realizări speciale în arhitectură, pomenind şi numai numele Henrietei Delavrancea.

Nu putem să nu remarcăm şi prezenţa cu o multitudine de lucrări (76!) a Alexandrei Teacă, abordând mai toate subiectele expoziţiei şi în plus aducând şi suflul eco, prin spectaculoase lucrări cu teme vegetale. Tot ea este cea care a introdus în expoziţe ideea de mare actualitate: “Stop War!”.

• 

• 

O notă specială este adusă de Paula Craioveanu care expune splendide lucrări cu decoruri de interior, domeniu foarte important al arhitecturii şi cu rezonanţe chiar în cel al artei. Sunt propuse interioare romantice,  în stil clasic, redate cu fineţe şi în care deseori apare nudul. Personajul feminin dă interiorului ceva din sensibilitatea sa, iar interiorul la rândul său îşi pune amprenta asupra omului. Apar şi spectaculoase personaje mitologice, o altă temă predilectă a artistei.

O idee interesantă sunt colajele suprarealiste propuse de Paula Craioveanu care reprezintă spații imaginare:  ferestre sau alte elemente de arhitectură istorică din Bucureşti sunt puse în asociere neaşteptată cu vegetația subtropicală, rezultând o viziune fantastică asupra arhitecturii.