Când va fi renovată Vila Şuţu din Constanţa

Mergând pe aleea de lângă plaja Constanţei ai la dispoziţie vederea clădirilor care se înşiruie pe faleza înaltă şi care domină vederea spre mare. Sunt clădiri vechi, vile sau hoteluri, dar şi multe construcţii noi, unele începute şi, din nefericire, nefinalizate. O clădire impunătoare îţi atrage imediat atenţia, prin aerul nobiliar care îl degajă precum un palat medieval, prin semeţia sa şi arhitectura specială.

Este Vila Şuţu, una dintre cele mai frumoase şi interesante case din oraş şi care este învăluită de o poveste demnă de un roman. Pe fâşia de faleză, construcţia se înfăţişează deasupra mării ca un palat arab. Roasă de timp, vila în stil maur nu și-a pierdut din farmecul oriental şi înfăţişează o imagine splendidă.

Arhitectură maură

Un parapet masiv şi abrupt de piatră fereşte fundaţia şi pivniţele de furia valurilor. Casa, aşezată pe trei niveluri este îndreptată spre mare, aşa cum o dovedesc şi scările masive care coboară, şerpuind, pe plajă. Crenelurile dantelate, coloanele cu capiteluri, ornamentele migăloase cu arabescuri la ancadramentele uşilor şi ferestrelor, bulbii specifici arabi de deasupra uşilor principale, cupola în formă de bulb, lipsa acoperişului înclinat, mozaicurile şi tavanele lucrate în albastru, alb şi verde cu motive florale sau geometrice în spiritul locuinţelor orientale bogate, constituie elemente de identitate unică în spaţiul arhitectonic din ţară.

În Constanţa, clădirile de acest tip, cum este şi Vila Şuţu, sporesc varietatea şi accentuează mixul de stiluri ce imprimă originalitatea specială a peisajului urban din acest oraş străvechi. Terasa este fabuloasă şi oferă o vedere fantastică asupra mării , plajei şi împrejurimilor.

• 

Şirurile de arcade în ogivă, din caramidă, asociate cu elemente din piatră specifice stilului  romanic, forma ferestrelor şi înşiruirea lor, sunt determinante pentru încadrarea construcţiei în stilul maur, original şi aparţinând societăţii medievale spaniole în care convieţuiau creştini, musulmani şi evrei.

• 

• 

• 

Este binecunoscut faptul că arhitecţii arabi şi evrei stabiliţi în peninsula iberică au introdus tehnica azulejos pentru ceramică. Decoraţiile ceramice de acest tip se regăsesc cu prisosinţă la interiorul Vilei Şuţu, prin brâuri pe pereţi cu diferite motive.

Se spune că încăperile erau bogat mobilate, după inspiraţie mediteraneană, cu ornamente cumpărate din bazarurile de poveste din Levant şi aduse direct la Constanţa cu vaporul.

Pe piesele de mobilier şi pe etajere, stăteau expuse statuete, vase, amfore şi lucrături din aur, argint şi bronz.

Istorie complicată

Aici au locuit două nume de rezonanţă ale culturii naţionale. Prinţul Mihail Suţu este reprezentantul istoriei numismatice şi al cercetărilor arheologice timpurii din ţara noastră. Nu mai puţin important, a fost Guvernator al Băncii Naţionale între 1899 şi 1904, membru al Academiei Române din 1909 şi membru titular al Societăţii Regale de Numismatică din Marea Britanie. La rândul ei,  romanciera constănţeană Cella Serghi a devenit celebră în 1938 când a publicat romanul de debut „Pânza de păianjen”, recomandat de Camil Petrescu, Mihail Sebastian şi Liviu Rebreanu.

Unul dintre locatarii aproape permanenţi ai vilei din Constanţa a fost şi celebrul pictor Theodor Pallady. Acesta era văr al Mariei Cantacuzino, soţia prinţului Şuţu. Deasemenea, un locatar permanent al vilei a fost şi George Severeanu, primul medic radiolog din România,. El era prieten cu Mihail Şuţu, fiind pasionat şi el de antichităţi şi monede.

Vila a fost realizată la 1899, din ideile arhitectului Grigore Cerchez, unul dintre creatorii curentului neoromânesc. Acesta a ales pentru construcţie o porţiune solidă a falezei, din stâncă, pe terenul întins al proprietăţii lui Costache Suţu, tatăl prinţului Mihail Şuţu. Costache Şuţu fusese dregător pe probleme financiare al domnitorului moldovean Grigore Alexandru Ghica. Familia Suţu a dat trei domnitori pe tronul Moldovei şi Ţării Româneşti, la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi înaintea Revoluţiei lui Tudor Vladimirescu. Domnitorilor Şuţu, şi întregii familii, venite la Nord de Dunăre dinspre Elada, le-a plăcut să construiască imobile extrem de elegante şi valoroase ca arhitectură. La Bucureşti, în imediata apropiere a Pieţei Universităţii, Palatul Suţu este o expresie superbă a primei jumătăţi a secolului al XIX-lea iar acum adăposteşte Muzeul Municipal.

Începutul celui de Al Doilea Război Mondial avea să schimbe istoria vilei Şuţu. În anul 1944 casa a fost ocupată de soldaţii Armatei Roşii care au instituit aici sediul unui comandament. Imobilul  a fost naţionalizat în 1948 iar ofiţerii sovietici l-au părăsit în 1955. În acea perioadă a devenit sediul Casei Regionale a Creaţiei Populare şi a unei biblioteci publice. La începutul anilor `70, Gustav Husak, liderul comunist de la Praga a solicitat, iar Nicolae Ceauşescu a acceptat, deschiderea unei misiuni consulare a Republicii Socialiste Cehoslovace la Constanţa, chiar în acest imobil. Diplomaţii au fost repartizaţi în vila Suţu şi aici au rămas până în 1990. Din anul 1993, Consiliul Local al Municipiului Constanța a pus la dispoziție imobilul Ministerului Justiției. Vila Suțu a devenit astfel, până în 2005, sediul Curţii de Apel.

Vila Şuţu azi

Datorită vechimii imobilului care este într-un stadiu avansat de uzură, Curtea de Apel a fost mutată într-un alt imobil. Pe de altă parte, pe rolul instanţelor exista un litigiu având ca obiect revendicarea imobilului de către moştenitorii testamentari ai familiei Şuţu. Vila a rămas pustie.

Se pare că totuşi familia a recuperat-o. Conform constanta.ro, și-a găsit în sfârșit proprietar, prin soții Ichim Theodor Lucian și Ioana-Cătălina, la sfârșitul anului 2018. Tranzacția s-a desfășurat în mare secret. La fel, se pare că noii proprietari au depus actele la primărie în vederea consolidării şi renovării clădirii. Deocamdată clădirea este complet degradată.

Deşi o parte din mozaicurile din interior au fost desprinse, din fericire în majoritatea lor au rămas, ca şi lucrătura tavanului. O senzaţie dezolantă este dată de instalaţiile de iluminat cu neon(!) care datează din timpul comunismului şi care încă mai sunt prinse pe pereţi. Zidurile se menţin însă în bună stare datorită construcţiei solide şi cu materiale de calitate.

Chiar şi aşa, piatra a avut de suferit probabil datorită condiţiilor climaterice (aerul sărat), acest lucru văzându-se foarte bine în cazul scării care urcă de pe plajă la vilă. Vegetaţia bogată crescută sălbatic pe coasta falezei sporeşte aerul nobiliar şi induce o notă de mister şi romantism, mai ales că vila pare complet părăsită. Nu se observă demararea unui şantier de construcţii şi nici de renovare la interior.

Seară de jazz la Vila Şuţu

Organizarea unor evenimente – expoziţie la interior şi recital de jaz şi funk cu Sorin Zlat în grădină, animă această splendidă locaţie în plin sezon turistic. În plus, este un motiv de a se face măcar o curăţenie atât la interior cât şi în grădină. Deasemenea este un prilej aparte pentru turişti de a vedea de pe faleză sau chiar de pe mare această superbă clădire scăldată în lumină.

În ceea ce priveşte renovarea, aşa cum am arătat şi cu ocazia altor exemple de case vechi, cu cât este mai de rang nobiliar clădirea, cu atât mai grea este renovarea, mai cu seamă din cauza degradării şi obligativităţii de reconstituire fidelă a decoraţiunilor.

Proiectul şi găsirea unei funcţionalităţi adecvate este cheia de boltă. În astfel de cazuri, desigur că ideea de muzeu pare cea mai la îndemână. Dar aceasta, ca şi locaţie destinată unor evenimente festive nu este profitabilă. După părerea noastră tot destinaţia iniţială poate fi de succes, o rezidenţă pentru o familie de oameni bogaţi.

Dacă intri în amplul salon principal cu terasa în continuarea sa poţi realiza că o renovare şi cu un decor de interior adecvat are ca rezultat o locaţie care poate rivaliza cu succes palatele italieneşti sau vilele de pe Coasta de Azur din sudul Franţei.

Foto: Ion Diamandi