Decoraţiunile exterioare au jucat un rol extrem de important. Chiar dacă în utima perioadă de timp, odată cu construcţiile din beton, imobilele bau haus şi, mai cu seamă, cele moderne din sticlă şi metal, decoraţiunile exerioare au început să dispară, în decursul istoriei, acestea contribuiau substanţial la statutul imobilului, indiferent dacă era vorba de un castel, un palat, o casă boierească sau una ţărănească.
Scurt istoric
Oricine îşi construia o casă, fie ea şi mai modestă, dorea să o împodobească. Între decoraţiunile exterioare, cele de acoperiş intrau într-o clasă specială, de multe ori fiind şi cele care aveau vizibilitate mai mare. Acestea au fost folosite încă din antichitate şi au avut un dublu rol. Pe de o parte pentru a aduce noroc și prosperitate căminului, pe de altă parte pentru a-l feri de fenomenele meteo extreme (fulgere) și de alte nenorociri.
Cocoșul din lut sau din metal era utilizat ca talisman pentru noroc și protector al casei, având rolul de a feri construcția de foc. De asemenea, în vechime, era considerat un simbol al fertilității. În unele regiuni, nu se permitea montarea acestuia pe acoperiș până nu se năștea primul fiu. Pe case se mai obișnuiește să se monteze decorațiuni în formă de pisică, porumbel sau plăcuțe cu anul în care a fost construit imobilul.
Cucuvele şi bila de pe ASE
Pe acoperişurile castelelor şi palatelor, mai ales în cazul în care acestea prezentau turnuri, decoraţiile pe acoperiş simbolizau puterea. Pe case, atât în cazul celor tradiţionale cât şi al celor urbane, decoraţiile pe acoperiş sunt favorizate de acoperişurile înclinate şi sunt poziţionate în cele mai înalte zone ale acestora.
Şi astăzi, multe case tradiţionale folosesc diverse decoraţiuni pe acoperiş, având rol simbolic iar multe sunt inspirate din clădirile însemnate din zonă.
De exemplu, în cazul caselor de pe Valea Prahovei, în special la Sinaia, dar nu numai, decoraţiile de pe casele vechi sunt în stilul celor care se regăsesc la Castelul Peleş. În Capitală, există exemple de case în stil neogotic, cu turnuri, acestea fiind însoţite de decoraţii cu modele provenind din timpurile medievale.
Dar şi în cazul clădirilor bogate din secolul XIX şi XX, multe au cupole pe care sunt plasate decoraţiuni. Specifice sunt aşa-numitele cucuvele, realizate din tablă.
Curentul modernist a adus cu sine construcţia de imobile cu acoperiş plat, dar şi în acest caz sunt prezente cupole. Se folosesc în continuare cucuvelele dar îşi fac apariţia şi decoraţiile de acoperiş din beton sau cărămidă.
Pentru Bucureşti, celebră este vestita bilă de pe acoperişul Academiei de Studii Economice din Piaţa Romană.
Foto: Ion Diamandi