Restaurant – o posibilă destinaţie nouă pentru o casă veche

Multe din casele vechi, prin valenţele arhitecturale dar şi prin istoria lor, prezintă oportunităţi deosebite pentru a fi repuse în circuit şi folosite ca funcţiunea lor originară rezidenţială sau prin schimbarea acesteia şi reconversia către alte funcţiuni.

Casa Assan, în stil neoclasic francez, realizată de arhitectul Ion Berindey, de multă vreme restaurantul “Casa Oamenilor de Știință”. Foto: Wikipedia

Întreprinderea nu este nici uşoară şi nici ieftină. În toate cazurile este necesar un proiect bun care deseori implică restaurări costisitoare.

Boutic de ceai

Funcţiuni noi pentru case vechi

Desigur, ideal ar fi ca aceste case să fie folosite cu destinaţie rezidenţială, aşa cum au fost concepute de la început. Problema este că stilul de viaţă a suferit schimbări majore şi multe lucruri nu se mai potrivesc noilor necesităţi. Ca un exemplu, casele vechi şi chiar vilele mai moderne din perioada interbelică aveau o singură baie (la etaj, unde erau şi dormitoarele), în timp ce casele actuale tip vilă au cel puţin două băi, şi chiar mai multe (pentru soţ, pentru soţie, pentru copil, pentru oaspeţi, etc.). Deasemenea, casele noi prezintă un consum energetic scăzut în timp ce reabilitarea caselor vechi din punct de vedere energetic poate întâmpina probleme dificil de rezolvat sau foarte costisitoare. De exemplu, ţevile instalaţiilor îmbătrânite, cablurile electrice din pereţi neprotejate, sistemul de încălzire,  etc.

Casa Elena Lupescu, actualmente Hanul Berarilor
Restaurant Zexe, exterior şi interior

Este însă foarte greu să fie păstrate vechile case bucureștene, dacă nu li se găsește o funcție practică în contemporaneitate și nu se realizează modernizarea instalațiilor. Proprietarii sau moştenitorii lor în cazul retrocedării nu mai au posibilităţi materiale şi, de cele mai multe ori, nici dorinţa de a trăi viaţa din perioada interbelică. Noii proprietari, cu posibilităţi materiale, văd în aceste case o altă posibilitate de profit: dacă terenul este mare ar prefera o demolare şi construcţia unui imobil cu mai multe etaje sau ar putea prefera o renovare şi schimbarea destinaţiei. În foarte puţine cazuri de a locui ei însăşi în ea. Adevărata problemă este cum se realizează această adaptare a casei în așa fel încât să nu fie afectat stilul clădirii, păstrând spiritul viu al casei și atmosfera caldă din trecut.

Casa Universitarilor

Se poate face o listă lungă cu noile destinaţii pe care le pot avea casele vechi. Între acestea se pot enumera: restaurante, sediu social sau de birouri, cazinouri, ceainării, berării, terase, cofetării, magazine, showroom-uri, concept stor-uri, muzee, galerii de artă, centre culturale, centre de business, cluburi, saloane care găzduiesc evenimente, saloane de înfrumuseţare, hoteluri, grădiniţe, şcoli de muzică/dans, clinici (dentare), etc. În multe cazuri, acest tip de întreprinderi sunt uşurate de faptul că iniţial aceste case au fost construite cu “prăvălie” la parter, etajul fiind destinat locuirii de către familie.

Restaurante, cafenele, berării

Restaurant este poate cea mai frecventă destinaţie care se poate da caselor vechi şi în Bucureşti, dar de fapt în toată ţara, se pot oferi sute de exemple în acest sens. Este şi destul de sigură ca aducătoare de profit, dacă proiectul de reabilitare al construcţiei este bun şi dacă administrarea este profesională. Pandemia a demonstrat însă că orice investiţie sau afacere nu poate fi sută la sută sigură.

Practic, majoritatea clădirilor din Centrul Vechi au la parter o locaţie de consum, în pieţele istorice cu aer medieval din oraşe ca Braşov (Piaţa Sfatului), Sibiu (Piaţa Mare, Piaţa Mică), Sighişoara, etc. situaţia este aceeaşi. Sunt deasemenea exemple de frumoase vile cu aer elegant din centru sau Dorobanţi precum şi căsuţe din cartiere ca Foişorul de Foc, Cotroceni, unde a reînviat legenda intimelor “cârciumioare de la şosea”, bineînţeles readuse în contemporaneitate. Pe undeva este oarecum normal pentru că cel mai bine este să te simţi la restaurant ca acasă şi să mănânci deasemenea “ca la mama acasă”.  

Transformarea acestor case vechi în restaurante, deși în multe cazuri a generat modificări catastrofale pentru fațada sau interiorul imobilului (casa Luchian, casa Cellei Delavrancea, devenită restaurant chinezesc), nu trebuie respinsă în totalitate.

Restaurant La ceaunu’ crăpat, interior

Sunt nenumărate exemple bune. Casa Elenei Lupescu de pe bulevardul Pache Protopopescu este un exemplu pozitiv. La fel este și restaurantul La ceaunu’ crăpat strada Caragiale, restaurant situat într-o frumoasă casă de sfârșit de secol XIX iar restaurantul Zexe într-o casă cu accente franţuzeşti, păstrându-se ca şi în cazul La ceaunu’ crăpat elemente originale la interior.

Moak, design modern de interior
Restaurant Bario, lux modern într-o casă veche

Cheia de boltă pentru succesul unui restaurant într-o casă veche o constituie amenajarea, designul de interior. O casă veche se pretează atât la un decor de interior clasic însoţit de servirea de preparate tradiţionale cât şi la un design modern cu preparate exotice. Este de notat că după extraordinarul concert de la Bucureşti care a înregistrat cel mai mare număr de bilete vândute din ţară, membri celebrei formaţii The Rolling Stones au ales ca restaurant unul tradiţional dintr-o clădire veche în stil gotic din Centrul istoric: Caru’ cu bere. Aceeaşi alegere a făcut-o şi prinţul moştenitor al Japoniei în vizită în România.

Avantaje

Foarte importantă este restaurarea corectă a arhitecturii şi în special a detaliilor şi finisajelor, aceasta reprezentând cartea de vizită a companiei. Spaţii nelocuibile, cum sunt podurile sau chiar subsolul pot fi amenajate în urma unor proiecte bune şi transformate în spaţii de birouri suplimentare, zone de prezentare sau spaţii de depozitare.

Restaurantul Miko Palace într-o casă veche în centrul Bucure;tiului

Spaţiile destinate iniţial livingului, sufrageriei, salonului şi chiar dormitoarele pot fi transformate în saloane. De multe ori, pentru a se realiza un flux se renunţă la uşile originale. Încăperile mici pot deveni saloane intime. Elemente originale de arhitectură (sobe, şemineu)  şi chiar decoraţii şi accesorii (piese de mobilier rămase, tablouri, sculpturi) pot fi inserate cu succes în amenajarea interiorului, acesta căpătând o notă de autenticitate. Chiar povestea familiei proprietarilor poate fi folosită, aceasta aducând succes. Un avantaj deosebit îl constituie existenţa curţii care poate fi amenajată ca terasă şi folosită cu predilecţie pe timpul verii.

Restaurantul Cocoşul de Aur în Casa Burger, Tg. Mureş

Multe case şi vile vechi, aveau bucătăria la subsolul casei. Şi acesta ar putea fi un avantaj, în sensul că spaţiul ar putea fi mărit, dotat profesional şi bine delimitat de locul de servire.

Existenţa unei singure băi nu reprezintă un impediment, aceasta putând fi transformată în grup sanitar. Un dezavantaj ar fi că poziţia ar trebui să fie la parter.

Inconveniente

Desigur, sunt şi multe inconveniente, în primul rând legate de restaurarea în sine dar şi de reabilitarea şi adăugarea de instalaţii în ceea ce priveşte încălzirea, ventilarea, canalizarea, protecţia la foc, etc.  În prezent orice restaurant  are necesităţi mari de echipamente şi instalaţii, precablarea structurată a clădirii fiind deosebit de importantă. Cabluri întinse pe parchet nu rimează cu o astfel de clădire.

Salonul clasic, Restaurant Zexe

Reuşita stă în proiectul de reabilitare şi renovare care trebuie să prevadă toate aceste probleme şi să le găsească o rezolvare adecvată. Soluţii există pe piaţă şi ele pot fi implementate cu succes dacă se lucrează cu specialişti competenţi. Trebuie deasemenea să se găsească un echilibru care, pe de o parte, să menţină elementele de valoare a vechii case iar, pe de altă parte, să asigure o funcţionare care să corespundă nevoilor contemporane.

Foto: Ion Diamandi, Shutterstock