O casă veche cu mister ca atâtea altele din ţară

Mergând pe Bulevardul Carol, la imobilul de la numărul 55 o plăcuţă ne atenţionează că este vorba de o casă istorică în stil eclectic, construită pe la 1900 având ca destinaţie clădire de birouri. Probabil că primăria a pus placa informativă, acesta fiind un lucru bun. Numai că informaţia destul de vagă este şi cel puţin incompletă, dacă nu chiar eronată. Clădirea cu multe elemente neoclasice, chiar dacă actualmente este de birouri (avocatură, notariat) a avut iniţial destinaţie rezidenţială şi, mai mult, aici au locuit personalităţi importante şi familii ilustre.

Construcţia cu etaj a fost ridicată la 1900 şi este compusă din două părţi în oglindă. Astfel sunt două uşi de intrare, două scări independente şi la acoperiş se disting două cupole monumentale acoperite cu tablă zincate. Sunt 8 încăperi mari, 4 frumoase balcoane la etaj, câte două de fiecare parte. La interior se găsesc ornamente de tip stucaturi şi sobe de faianţă. De observat şi bogatele ornamente de la exteriorul clădirii.

Povestea casei din Bulevardul Carol

Povestea acestei case, cu o trecere în revistă a celor care au locuit aici, este oferită de doamna Magda Antoniu.  jurnalist la ziarul România liberă şi care timp de mulţi ani a ţinut o frumoasă şi excelent documentată rubrică “Nostalgia caselor de altădată”. În urmă cu aproape 15 ani doamna Antoniu a remarcat această interesantă casă veche care, la acel moment, arăta ca şi cum ar fi fost părăsită, ca multe alte frumoase case vechi din Bucureşti prin care s-au perindat zeci de chiriaşi, instituţii sau persoane care nu au avut nici o contribuţie la ridicarea lor. Aşa cum spune doamna Antoniu, Ioan Filoti, aflat la Paris, a avut amabilitatea de a-i dezvălui misterul casei de pe Bulevardul Carol în care au locuit personalităţi voit uitate de autorităţile comuniste.

Publicistul Anghel Demetrescu a fost cel care a ridicat casa după retragrea la pensie ca profesor la Liceul Lazăr. Fiica lui, Cornelia, s-a măritat cu o mare personalitate a vremii, profesorul Gheorghe Taşcă, locuind după moartea tatălui acolo. La etaj locuia ilustrul diplomat Eugen Filoti , însurat la rândul său cu una dintre fiicele profesorului Taşcă. În anul 1907 Gheorghe Taşcă îşi ia doctoratul în economie politică la Paris, fiind împreună cu Rădulescu Motru, fondatorul Academiei Comerciale şi apoi rectorul acesteiinstituţii în 1929. Devine membru corespondent al Academiei Române şi ministrul comerţului şi industriei în 1932.

În locuinţa profesorului Taşcă veneau Enescu, Caragiale, Vlahuţă

Cornelia Taşcă a fost foarte apreciată de Regina Elisabeta şi astfel în casa familiei au intrat mari personalităţi ale vremii – George Enescu, Ion Luca Caragiale, Vlahuţă, Mateiu Caragiale.

În anul 1950 casa este naţionalizată cu urmările pe care le ştim. Profesorul Gheorghe Traşcă nu a mai apucat să locuiască aici, sfârşindu-se în închisoarea comunistă de la Sighet.

Foto: Ion Diamandi