Rămăşiţe şi ruine de clădiri în centrul Capitalei

Străbătând bulevardele şi străzile Bucureştiului întâlnim nu numai numeroase case în stare deplorabilă dar şi adevărate ruine de clădiri care afectează substanţial imaginea Capitalei, unele dintre acestea, după cum vom vedea, chiar în “buricul târgului” şi chiar case cu mare valoare istorică.

Bloc părăsit în stil franţuzesc pe Bulevardul Buzeşti

Bineînţeles, aceeaşi situaţie se prezintă, mai mult sau mai puţin, de ani buni în majoritatea zonelor urbane din ţară iar fenomenul nu numai că nu pare să se tempereze ci, din contră, se amplifică, sub privirile neputicioase atât ale locuitorilor cât şi ale administratorilor, incapabili să conceapă un adevărat proiect şi un plan de măsuri coerent pentru rezolvarea acestor situaţii.

Clădire, Calea Moşilor Vechi

Case şi chiar blocuri părăsite de locatari de frica prăbuşirii, fără ferestre care au fost probabil puse pe foc, fără geamuri, cu copaci în interiorul clădirii care cresc încercând să găsească lumina pe la deschiderile de ferestre de la etaje.

Imolil Calea Griviţei

Resturi rămase după 8 ani de la demolarea Halei Matache
Casă la intrarea în Piaţa Matache
Foto a unei case din apropierea Pieţei Romane în urmă cu 3 ani, lăsată şi “ajutată” să se demoleze singură. În prezent aici s-a construit un imobil nou

Cum s-a ajuns  la această situaţie

 Vom încerca să identificăm provenienţa acestor ruine.  În primul rând este vorba de case care au fost demolate parţia. În unele cazuri au fost autorizaţii de demolare şi apoi au fost retrase. Alte cazuri au fost demolări ilegale şi oprite dar şi demolări făcute în cadrul proiectelor de urbanism ale primăriilor şi nefinalizate în mod civilizat, lăsate resturi şi deasemenea case părăsite care se demolează “singure”.

Bloc interbelic cu şantier început în vederea consolidării de mulţi ani şi rămas în acelaşi stadiu.

Este deja binecunoscut procedeul prin care proprietari afacerişti care deţin o casă de patrimoniu pentru care nu se poate obţine autorizaţie de demolare o lasă pur şi simplu de izbelişte şi aşteaptă să se prăbuşească (uneori cu ajutoare, “persoane necunoscute”, care intervin noaptea şi lucrează asupra structurii). Astfel la un moment dat “casa” nu mai există, ci doar terenul care se poate valorifica mult mai bine, fără să fie cineva “vinovat” de această situaţie.  Trebuie remarcat faptul că, pentru această categorie de proprietari, eventuala mărire a impozitului chiar şi de 5 ori, nu reprezintă nicidecum o problemă reală, nu îi va afecta în mod real şi deci măsura nu va avea efectul scontat.

Tot în categoria ruine de clădiri intră şi moştenirile de la Ceauşescu. Proiectele megalomane rămase în paragină de zeci de ani. Deasemenea, construcţii începute de (zeci de) ani, neterminate şi ajunse în stadiu de ruină. Dar de acestea ne vom ocupa în alt episod al dezbaterii.

Casă în stil Art Nouveau, Strada Sfântul Ştefan

 Consiliile locale au ridicat în primul rând problema esteticii care afectează oraşul prin neîngrijirea caselor şi terenurilor. Să vedem însă dacă autorităţile însăşi respectă criteriile urbanistice. Vom vedea că în ceea ce îi priveşte nu iau măsurile necesare.

Casă cu mare valoare istorică, în cruntă mizerie

Vom da un singur exemplu, cel al casei de pe Calea Şerban Vodă colţ cu Valeian Prescurea. Este o casă cu mare valoare istorică, nu numai a Capitalei ci însăşi a întregii ţări. Se pare că aici a avut loc prima şedinţă a Senatului ţării. În plus, casa este plasată în centrul Bucureştiului la circa 200 de metri de Piaţa Unirii. A se observa fotografiile şi mizeria incredibilă din împrejurimi care, după cum am mai spus, se află în centrul oraşului.

Interiorul unei case istorice

În ultimul timp, o schelă de lemn a fost pusă lângă casă. Locuitorii au sperat că, în sfârşit, se va începe o consolidare, o încercare de recuperare a istoriei. Din păcate, schela are doar funcţia de a proteja trecătorii expuşi la căderea zidului. Aceasta se poate întâmpla în orice moment.

Foto: Ion Diamandi