Parcela se afla într-un cartier nou, din Odorheiu Secuiesc, pe cale de formare, la marginea orașului, care pe lângă deficiențele arhicunoscute, cum ar fi lipsa unui caracter arhitectural închegat, a unei infrastructuri coerente, avea și probleme de orientare, în sensul că deschiderea panoramei și căderea pantei terenului erau spre nord-vest.
Proprietarul şi-a dorit o casă pasivă, eficientă din punct de vedere energetic dar, în acelaşi timp să fie şi confortabilă. “Casa pasivă ni s-a părut o alegere la îndemână fiindcă ne doream o casă ecologică și ușor de întreținut. Nici factorul de confort nu trebuie neglijat”, spune proprietarul casei.
Pentru realizarea proiectului a apelat la arhitecţii Benedek Istvan şi Pásztor István de la biroul de arhitectură Blipsz din mai multe motive. Biroul era din Cluj şi arhitecţii cunoşteau condiţiile locale, în special climatul şi, deasemenea realizaseră în trecut, inclusiv în această zonă, proiecte de case ecologice. Aşa cum declară arhitecţii acestui birou, ei sunt interesaţi de sustenabilitate, materiale de construcții naturale, arhitectura vernaculară, ceea ce era exact pe dorinţele proprietarului.
Comentariul proiectantului
”Casa J este un proiect pilot din mai multe puncte de vedere. Pentru prima dată, în cadrul biroului nostru, un client ne-a contactat pe baza unei lucrări de referință (Casa Hajdó), fără să ne cunoască în prealabil sau să fim recomandați de prieteni, rude, etc. A fost o noutate și faptul că nu noi i-am atras atenția asupra importanței eficienței energetice, ci clientul a venit cu ideea de casă pasivă certificată, care (după cum am aflat ulterior) va fi printre primele clădiri de acest gen din Ardeal. Din fericire beneficiarul a înțeles importanța proiectării elaborate, am beneficiat de timp și încredere suficientă din partea lui până am ajuns la varianta finală. Condițiile climatice deosebit de aspre, orașul aflându-se în cea mai rece zonă a țării, au reprezentat deasemenea o provocare suplimentară pentru atingerea parametrilor de consum energetic.”.
Proiectul casei pasive din Odorheiul Secuiesc a primit numele de Casa J şi a fost prezentat la Bienala Naţională de Arhitectură 21, fiind remarcat şi nominalizat la secţiunea “Arhitectura verde, sustenabilă”.
Proiectul constructiv
Suprafaţa utilă a casei este de 187 metri pătraţi. Structura constructivă este una clasică pe cadre din beton armat cu pereți de umplutură din cărămidă cu goluri, respectiv două rânduri de BCA pentru ruperea punții termice în dreptul planșeului inferior.
Termoizolația din polistiren extrudat a plăcii de pe sol se află între straturile pardoselii și a planșeului de beton. Zidurile exterioare au primit o structură secundară de cadre din lemn pentru a susține termoizolația generoasă de vată minerală și fațada ventilată din șipci de salcâm, respectiv plăci de fibrociment. Peste acoperișul tip terasă înclinată, turnat din beton, s-au montat plăci de polistiren extrudat, hidroizolație bituminoasă în două straturi și acoperiș verde extensiv fără atic, doar cu profile de stabilizare.
S-a optat pentru tâmplării performante, tip lemn-aluminiu cu vitraj triplu, care s-au montat pe console metalice în exteriorul pereților de cărămidă și s-au realizat etanșeizările exterior – interior cu bariera de vânt, respectiv tencuială interioară. Tâmplăriile de pe fațadele sud și vest sunt dotate cu sistem de umbrire prin parasolare în raffstore ascuns cu excepția vitrajelor de la parter către vest, aici umbrirea dată de consola etajului s-a considerat a fi suficientă.
Dotări tehnice, soluţii de eficientizre energetică
Camera tehnică a ajuns într-o poziție atipică, la nivelul 1, în colțul nordic, fiind echipată cu o unitate de ventilație cu recuperare de căldură, instalații pentru panouri solare și un cazan pe gaze.
În jurul spațiului tehnic s-au dispus funcțiuni tampon pentru a preveni disconfortul acustic. La toate acestea se adaugă sistemul de tâmplărie performantă precum şi acoperişul verde.
Interior, stil de viaţă
Parterul casei se prezintă ca un open-space, aici găsindu-se şi bucătăria, organizată cu insulă.
Şi la interior s-au folosit cu precădere materiale naturale, în special lemnul (pardoseala, parte lambiuri şi tavan). Stilul este foarte degajat, aerisit, mai degrabă minimalist. Un sistem de iluminat cu benzi LED imprimă dinamism interiorului.
Verdele se regăseşte şi la interior, fiind decorat cu plante de dimeniuni mari.
Iată şi ce declară proprietarul despre locuirea în casă:
“În perioadele reci nu trebuie să ne mai ocupăm cu debitarea lemnelor de foc, alimentarea cazanului (rețea de gaze nu exista inițial în zonă).În fiecare punct al locuinței avem aceeași temperatură, nu avem colțuri sau pardoseli reci. Sistemul de ventilație se ocupă de aportul de aer proaspăt, dimineața nu se simte aer uzat în camere”.
Foto: Szigmond Istvan