Situate în locaţii bune, cum sunt cele din nordul capitalei, vilele interbelice renovate respectând legislaţia şi elementele de arhitectură originale şi, în plus, amenajate în spirit contemporan sunt evaluate şi vândute pe sume exorbitante.
Dacă au în spate o istorie, dacă o personalitate a locuit aici, dacă arhitectul era cunoscut, totul este adăugat la preţ. Şi aceasta deoarece, în marea majoritate, nu foştii proprietari sau moştenitorii acestora (care şi-au recuperat proprietăţile degradate şi după zeci de ani de procese) sunt cei care vând ci firme imobiliare. Site-urile acestora sunt pline de astfel de proprietăţi.
Din păcate cumpărătorii sunt rareori persoane care fac aceste achiziţii pentru a locui în ele. Şi astfel palate, locuinţele unor familii boiereşti sau personalităţi importante devin sedii de firme, restaurante sau hoteluri. Spunem din păcate, deoarece arhitectul a gândit proiectul iniţial tocmai în ideea de locuire plăcută pentru o familie, în timp ce pentru o clădire administrativă sau un hotel proiectul este total diferit.
Clădirea cu două apartamente având adresa strada Rabat nr.1 a fost proiectată de profesorul-arhitect Duiliu Marcu, execuţia fiind realizată de celebrul inginer Emil Prager în perioada 1932 – 1933 prentru o mare personalitate a vremii, Constantin Buşilă. După studii înalte în stăinătate, acesta a fost profesar, apoi decan la Politehnică precum şi ministrul Lucrărilor Publive. De numele său se leagă crearea AGIR (Asociaţia Generală a inginerilor din România) şi IRE (Institutul Român de Energie). După război, profesorul Buşilă s-a sfârşit după ce a făcut 5 ani de puşcărie grea la Văcăreşti şi la Aiud.
O vilă cu grădină şi terasă suspendată
Casa profesorului Buşilă se încadrează în curentul modernist european, aflat în plină evoluție în România când a fost construită, păstrând însă anumite particularități și detalii interpretative din repertoriul arhitecturii naţionale. A fost rând pe rând reședinţă consulară sau sediu de ambasadă. În urmă cu aproximativ un an şi jumătate a intrat într-un proces amplu, de restaurare și modernizare ce s-a terminat în anul 2021 şi pusă în vânzare la un preţ de 8 milioane de euro.
Suprafaţa terenului pe care este construită vila, având caracterul unei locuinţe confortabile pentru două familii (sunt două apartamente la parter şi, respectiv, etaj) este de 934 metri pătraţi iar suprafaţa locuibilă este de 1381 metri pătraţi. Parterul comunică printr-o scară cu subsolul unde se află şi o cramă. Din holul central se intră într-un salon cu loggie cu o terasă spre stradă.
Apoi se intră într-un salon-bibliotecă. Sufrageria comunică printr-o terasă spre grădină, având ca anexe oficiul, bucătăria, şi o sufragerie secundară. Din holul principal pleacă scara interioară care duce spre etaj. Aici se află un salon cu garderobă, dormitor cu dulapuri şi baia.
Un al doilea dormitor, cu intrare separată are şi el cameră de baie şi este dotat cu dulapuri. O scară specială duce din hol la mansardă precum şi la terasa superioară de pe acoperişul clădirii. Aceasta este o adevărată “grădină suspendată” cu covor de iarbă, mici poteci încadrate cu flori şi o oglindă de apă. De altfel, suprafaţa celor trei terase ale casei însumează nu mai puţin de 252 de metri pătraţi.
Faţadele clădirii având structura din beton. Sunt executate cu parament din cărămidă aparentă, ancadramentele uşilor şi ferestrelor, soclul clădirii ca şi profilul-cornişă fiind executaţi din piatră de Başchioi-Dobrogea.
Actualmente, după renovare, vila are nu mai puţin de 10 băi. Deasemenea are dotări moderne, între care, aer condiţionat, lift, geamuri termopan din aluminiu, sistem de alarmă, senzor de fum, etc
Foto: Ion Diamandi, IMOPEDIA