Plimbări prin Bucureşti: vile interbelice şi diversitate de stiluri pe strada Paris

Cartierul rezidenţial Parcul Filipescu este actualmente cunoscut sub denumirea de Capitale deoarece foarte multe străzi poartă nume de capitale ale diferitelor ţări şi, tot aici, se regăsesc peste jumătate din numărul ambasadelor din ţară şi reşedinţele ambasadorilor.

Cartierul

O plimbare pe oricare din aceste străzi este o adevărată plăcere în orice sezon, aceasta oferind o puternică senzaţie de bine.

Practic toate casele de aici au o arhitectură interesantă dar şi o istorie, de multe ori dificilă. Mulţi oameni importanţi şi personalităţi şi-au construit aici case, multe au fost apoi naţionalizate şi aici s-au mutat potentaţii vrenurilor comuniste. Poate şi de aceea cartierul a fost ferit de furia sistematizărilor şi demolărilor care a afectat mare parte din capitală, mai ales că doctrina nu aprecia această atmosferă burgheză. Apoi unele case au fost retrocedate, altele au fost cumpărate de chiriaşi.

Majoritatea au fost şi renovate dar au fost şi încă sunt şi demolări, pentru că aici terenul este cel mai scump din ţară iar dezvoltatorii imobiliari, dornici de profit mare, vor să construiască cât de mult se poate pe verticală, eventual imobile de birouri, neluând în seamă că acest lucru ştirbeşte pe zi ce trece, frumuseţea şi ambianţa cartierului.

Mulţi dintre cunoscuţii arhitecţi ai timpului au realizat aici proiecte. Între aceştia se pot aminti:  Petre Antonescu, Cristofi Cerchez, Richard Bordenache, Statie Ciortan, Horia Creangă, Paul Emil Mioclescu, Elie Wiesel, Dimitrie Hârjeu, Roger Balomey, Jean Monda, ing. Emil Prager,  etc.

Paris,o stradă reprezentativă

Desigur, strada Paris este una dintre cele mai reprezentative ale cartierului, aici întâlnindu-se deasemenea, imobile în cele mai diverse stiluri. Totuşi, din punct de vedere statistic, majoritatea sunt în cel neoclasic, denumit şi stilul revoluţiei burgheze.

O caracteristică specială a străzii este dată de cele două mici dar foarte elegante piaţete, Ellie Wiesel şi Quito precum şi scuarul Napoleon al III-lea.

Arhitectura caselor preferată de burghezia înstărită după Primul Război Mondial care dorea şi proiecte moderne, este totalul eclectism care, însă, în mod surprinzător, conduce către un aspect echilibrat.

• 

• 

• 

• 

• 

Casele în diverse stiluri nu sunt nicidecum în disonanţă, ba chiar par că se potenţează între ele. Aceasta demonstrază şi spiritul liber al românilor cărora nu le este specifică repetitivitatea.

Vile în stil neoclasic

Printre diferitele stiluri de case care se întâlnesc pe strada Paris se pot enumera: neoromânesc, clasic şi neoclasic, case în stil Art Nouveau, vile moderne, vile cu accente maure, chiar şi case tip chalet, case stil Tudor sau cu influenţe italieneşti sau chiar cu accente baroce (Vila Qreator), clădiri Art Deco dar şi mici blocuri cochete. Revoluţia din arhitectură prin care s-a trecut de  la feretrele mari pe verticală la cele panoramice nu aduce nici un prejudiciu estetic.

• 

• 

• 

• 

La fel ca şi alternanţa dintre abrubtele acoperişuri din ţigle ceramice şi cele drepte, franţuzeşti, din tablă bătută. Alături de piaţetele cochete, copacii, între care cei mai mulţi sunt tei, adaugă un aer romantic şi liniştit. Deseori gardurile de zid sunt de înălţime foarte mică. Astfel se lasă la vedere frumuseţi şi detalii de arhitectură precum şi florile din micile grădini din faţa caselor. În general, regimul de înălţime este de casă cu etaj şi pod sau parter şi două etaje

• 

• 

Stilul neoclasic prezent majoritar pe strada Paris este caracterizat prin bun gust, echilibru, simplitate, sobrietate şi unitate. Toate acestea imprimă clădirilor, grădinilor şi interioarelor o senzaţie de linişte în ciuda faptului că sunt impozante.

Zidurile sunt masive, solide, cu caracter monumental, faţadele echilibrate, proporţionate şi decorate eventual după modele şi canoane antice clasice. Se folosesc foarte mult liniile drepte, muchiile fiind paralele sau perpendiculare cu pământul. Ornamentele sunt simple dar frumos executate. la interior încăperile sunt mari, echilibrate, bine luminate, toate acestea oferind impresia de stabilitate.

Modernismul

Aspectul inedit pe strada Paris este dat însă tocmai de imobilele în stiluri mai puţin frecvente. Într-unul dintre articolele recente publicate pe site-ul nostru am dat ca exemplu trei case în stil maur pe această stradă. Desigur, curentul modernist apărut ceva mai târziu, Art-Deco, nu putea lipsi.

Mai mult, tot aici, şi anume chiar în Piaţa Quito, se găseşte o splendidă vilă, un adevărat State-of-the-Art care oricând ar putea figura între realizările de seamă care reprezintă curentul Art-Deco. Este vila inginerului şi constructorului Emil Prager, în care acesta a locuit cu întreaga familie. Proiectul a fost realizat de arhitectul Arghir Culina în anii 1930 – 1932. În ultimii ani, vila a fost renovată, arată excepţional deşi în curând va împlini vârsta memorabilă de 100 de ani. Aparţinând mult timp de Corpul Diplomatic, acum aici este sediul unei ambasade.

Foto: Ion Diamandi