Trei case în stil maur pe Strada Paris

Deşi arhitectura maură, denumită şi  mudejar, este  originală si aparţine  societăţii  medievale  spaniole  în  care  convieţuiau  creştini, musulmani şi evrei, casele de acest tip apar în peisajul urbanistic bucureştean în perioada interbelică, după 1925.

Se ştie că arhitecţii de şcoală orientală s-au remarcat  prin  măiestria cu care utilizau lemnul, ghipsul şi ceramica, şi în special cărămida pentru structura de rezistenţă, materiale mai ieftine decât piatra.

În  Bucureşti avem  exemple de  construcţii care folosesc elemente specifice mudejar, iar datorită momentului construcţiei, acestea sunt aplicate pe structuri moderne de  construcţie cu planşee şi buiandrugi ce folosesc betonul armat.

Desigur, ca element architectural specific, sunt arcadele diferite, în semicerc sau frânte, asociate cu o coloană zveltă cu capitel romanic dar cu decoraţie aplicată din elemente fine specific artei orientale.

Arhitectură şi decoraţii arabe

Casele din Parcul Filipescu şi Bonaparte sau, cum se spune astăzi Cartierul Capitale, edificat în perioada interbelică, se caracterizează prin vilele elegante aparţinând de stiluri diferite – neoromânesc, Art Nouveau, Art Deco – nelipsind între acestea şi cel maur.

Numai pe strada Paris, care se întinde pe o porţiune mică, de la Piaţa Victoriei la Piaţa Dorobanţi, se pot identifica trei case în stil maur cu aspect monumental.

Nu numai construcţia în sine are caracteristicile stilului dar acesta se poate identifica şi prin curţile şi arhitectura interioară cu grinzi din lemn pe tavan.

O remarcă specială este pentru casa din apropierea Pieţei Victoria care este ornamentată cu splendide decoraţii arabe ce încadrează ferestrele precum şi cu dublarea vitrajelor cu elemente fine de fier forjat dantelat.

Foto: Ion Diamandi