Istoricul Leonard Velcescu va invită marți 9 mai ora 18, la conferința sa, la Casa de Cultură Friedrich Schiller din București, str Batiștei nr 15.
Istoricul și arheologul Leonard Velcescu, este inițiatorul unor comunicări știintifice și evenimente, ce au în centru istoria dacilor, arta, sculptura și arhitectura romană. Marți 9 mai, ora 18, aveți ocazia să îl întâlniți pe autor, și să participați la conferința susținută de acesta. Intrarea este liberă. Prezentarea este însoțită de numeroase imagini și informații, descoperiri recente și detalii pe care nu le puteți afla sau citi în altă parte.
Cele două teme discutate vor fi:
Semnificația statuilor de daci pe Arcul lui Constantin cel Mare – impactul trupelor auxiliare de daci asupra creștinismului
Împăraţi romani de origine traco-geto-dacă – impactul traco-geto-dacilor asupra Romei și Imperiului Roman
Arcul lui Constantin din Roma, inaugurat în anul 315 d.Hr., este un monument construit eclectic, adică majoritatea sculpturilor (reliefuri și statui) au fost luate (spolia) și asamblate pe acest arc de triumf de la alte monumente ale unor perioade anterioare diferite, din timpul domniilor împăraților: Traian (98-117 d.Hr.), Hadrian (117-138 d.Hr.) și Marcus Aurelius (161-180 d.Hr.). Impresionantul monument comemorează victoria lui Constantin asupra împăratului roman Maxentius, obținută la data de 28 octombrie 312, în Bătălia de la podul Milvian din Roma. Este cel mai mare arc triumfal roman care a supraviețuit până azi și ultimul monument de mari dimensiuni al Romei imperiale. Arcul e menit să îl reprezinte pe Constantin ca pe un continuator al celor mai mari împărați romani, renumiți pentru guvernarea înțeleaptă. Pe Arcul de Triumf, Constantin cel Mare, care a devenit primul împărat roman creștin și cel pe care îl pomenim astăzi drept Sfântul Constantin, a amplasat opt statui monumentale de daci de trei metri înălțime fiecare, vizibile de la distanță. Vom încerca să să ne concentrăm atenția pe anumite aspecte care au fost mai puțin sau deloc studiate, care se regăsesc pe acest remarcabil monument imperial roman, cum ar fi: prezența trupelor auxiliare din armata romană care poartă stindardul „Draco” și amplasarea celor opt statui monumentale de daci într-un loc de onoare, la nivelul superior al Arcului triumfal al lui Constantin.
După cucerirea Daciei, Imperiul roman a avut, până la prăbușirea sa, câteva personalități politice, inclusiv împărați, de origină tracă. Populația nativă ocupată a început să devină din ce în ce mai implicată în viața politică a Imperiului. Această elită de origine traco-iliro-geto-dacă, de la conducerea Imperiului roman, a contribuit în mod esențial la continuitatea și reorganizarea imperiului, precum și la instituționalizarea și răspândirea religiei creștine în lumea romană. Influența tracică în sferele militare și conducătoare ale Imperiul Roman datează de la începutul secolului III. Răspândirea elementelor trace în lumea romană înainte de Maximinius (primul împărat roman de origine ”barbară” tracă) a început prin captivii de război și sclavii aduși pe calea comerțului, prin gladiatori, lucrători și elemente de comerț, iar după anexarea teritoriilor trace la imperiu prin încorporări masive în armata romană de războinici în formațiile auxiliare (alae, cohortes), în flotă, legiuni, unități speciale. Pătrunderea progresivă a acestor elemente traco-geto-dace în societatea romană, înainte de Maximinius, a permis instituționalizarea unor personalități de origine traco-geto-dacă în înalta ierarhie romană, ajungând chiar împărați: Maximinus Thrax, Claudius Illyrius, Regalianus, Gaius Galerius Valerius Maximianus, Maximinus Daia, Licinius, Flavius Claudius Iulianus etc. (Dr. Leonard Velcescu)
Evenimentul se va desfăşura în limba română și va fi transmis online prin intermediul platformei Zoom. Pentru participare în sistem online trimiteți un e-mail la adresa cultura@casaschiller.ro. Marți, 9 mai 2023, veți primi în timp util link-ul pentru conectare online.
Leonard Velcescu este istoric de artă și arheolog; doctor în istoria artei și arheologie, Sorbonna și École Pratiques des Hautes Études (Paris) Departamentul de Artă Antică – cercetător în istoria artei; Cercetător CRESEM – echipa CRHISM – Universitatea din Perpignan «Via Domitia» – Franța; Președinte de onoare al Asociației Identitate Culturală Contemporană (București); Profesor la Universitatea din Pitești. În anul 2012 a primit premiul Eudoxiu Hurmuzachi al Academiei Române pentru cartea “Les Daces dans la sculpture romaine. Etude d’iconographie antique”.
Paula Craioveanu este arhitect și artist vizual, doctor în arte vizuale, pasionată de istorie și arhitectură antică.