Bucureștiul a cunoscut o dezvoltare culturală, artistică și economică fără precedent în perioada interbelică, definitorie pentru imaginea urbană de astăzi a zonelor istorice ale Capitalei.
Curentul modernist în Bucureşti
Noul statut al Bucureștiului de capitală a națiunii reîntregite se traduce printr-o dezvoltare spectaculoasă care se reflectă în evoluția urbanistică și în reînnoirea fondului construit.
Aspirând spre o identitate europeană modernă, oraşul se orientează preponderent spre diferitele genuri arhitecturale ale modernismului. Mulţi arhitecți au promovat betonul armat alături de structurile din cărămidă precum şi o nouă formă de construire și ornamentare.
Art Deco-ul a reprezentat luxul, exuberanța și credința în progresul social și tehnologic şi în societatea noastră. Printre arhitecţii care şi-au asociat numele cu dezvoltarea stilului internaţional modernist în România se numără fără îndoială Jean Monda. Acesta a proiectat în Bucureşti, în special în perioada interbelică, şi anume după anul 1930, zeci de blocuri şi vile în stil Art Deco. Numai pe Bulevardul Dacia unde întâlnim vile monumentale deosebite dar şi blocuri moderniste, Jean Monda a proiectat 3 blocuri în stil Art Deco (la numerele 61, 71 şi 66).
Blocul proiectat de Jean Monda pe Bulevardul Dacia la numărul 66 este o clădire cu alură monumentală, fiind o mostră de Art Deco de influență navală (Streamline).
Fațada principala este dominată de axul de simetrie. Acest ax este accentuat de portalul de intrare, de un bovindou înalt de trei niveluri care ilumineaza scara și de catargul-antenă care încoronează întreaga clădire. Clasica friză este înlocuită aici de patru brâuri, care urmăresc aproape întregul contur al clădirii.
Registrele riflate, copertina de la intrare, gardul și balustradele metalice orizontale, bovindourile etajului patru – semicirculare în plan, toate susțin coerent liniile Streamline într-o paletă de texturi autohtonă, fără a epata prin materiale scumpe. Fațadele sunt lucrate exclusiv în tencuială, dar detaliile sunt îngrijite, punerea în operă a fost fără reproș. Sunt de remarcat deasemenea ferestrele tip hublou precum şi cele ale apartamentelor cu deschideri longitudinale mari şi jaluzele din lemn.
Apartamentele sunt conform stilului de viaţă din perioada respectivă. Sunt apartamente de 2 şi, respectiv, 3 camere pe hol, cu vestibul, dependinţe, spaţii de depozitare şi terase generoase. Un glaswand separă holul de living iar parchetul este de stejar.
Foto: Ion Diamandi