Mitul feminin în pictura clasică şi contemporană

Poate nicidecum întâmplător, celebra Giocondă  sau Mona Lisa este considerată cea mai renumită operă din istoria picturii. Realizată la începutul secolului al XVI-lea  de către Leonardo da Vinci şi expusă la Muzeul Luvru, tabloul reprezentând o femeie cu expresie gânditoare și un surâs abia schițat, este admirat de milioane de oameni iar puține altele au fost atât de mult reproduse sau discutate.

Mona Lisa

Zâmbetul inocent si ispititor al Giocondei este  subiectul multor interpretări şi exprimă însuşi eternul feminin.

Portret, nud, tip reprezentativ, în diferite ipostaze sau activităţi, femeia a reprezentat subiectul operelor de artă pentru extrem de mulţi artişti vizuali atât clasici cât şi contemporani.

Expoziţia MuzeleLOR

Expoziția Artmark “Mari Maeștri”, cu lucrări pentru Licitația de Primăvară 2024 care se va desfăşura pe 21 martie, este intitulată “MuzeleLOR” (ale marilor maeştri), fiind astfel în mod evident dedicată prezenţei femeii în lucrările maeştrilor. De altfel, în această expoziţie se pot admira și două dintre controversatele picturi ale lui Nicolae Toniza cu trupuri feminine în costumul Evei – un “Nud” realizat în 1927, ce provine din colecția unui mare colecționar interbelic de artă, dr. Iosif Dona, și “Nud în fotoliu roșu”, ce provine din colecția gen. Vasile Parizescu.

Nud, Nicolae Tonitza

Nud în fotoliu roşu, Nicolae Tonitza, 80 000 – 120 000 euro

De altfel, alături de Tonitza – pasionat de portrete de copile şi nuduri, şi ceilalţi doi titani ai picturii româneşti, Nicolae Grigorescu şi Ştefan Luchian au avut, nu de puţine ori, în centrul atenţiei femeia.

Afize, Nicolae Tonitza; Irina, Nicolae Tonitza

Florăreasă, cusătoreasă, ţărăncuţă sau odaliscă sunt nume de lucrări care se întâlnesc cu precădere în expoziţiile de artă românească, inclusiv în cea prezentată mai înainte. Câteva dintre acestea sunt prezentate mai jos, cu o evaluare a lor pentru licitaţie.

Cusătoreasă, Nicolae Enea, 1200-800; Lectură, Nicolae Vermont, 3.500 – 5.500. euro

Baia Suzanei, Nicolae Vermont

Univers marin, Sabin Bălaşa, 5 000 – 8 000 euro

Cusătoreasă, Camil Ressu, 6000 – 9000 euro; János Czencz, Odaliscă 1200 euro

Dacă Tonitza a făcut din tablourile cu nuduri un gen independent al picturii, Ştefan Luchian şi-a pictat şi el, în tinereţe,  aleasa inimii, aşa cum a făcut şi în lucrarea intitulată “Primăvară (Două muze)”, al cărui preţ de achiziţie a atins pragul psihologic de 300 000 de euro la o licitaţie Goldart.

Primăvara (Două muze), Ştefan Luchian

În acelaşi timp, Nicolae Grigorescu pictează femeia tot într-un cadru bucolic, lucrările cu ţărăncuţe fiind deasemenea achiziţionate la preţuri record.

Fata cu oglindă, N. Grigorescu, adjudecat cu 70 000 euro, Licitaţie Artmark

Este necesar în acest context să îl încadrăm şi pe Theodor Pallady, lucrarea sa “Nud pe canapea” a fost vândut cu 145.000 de euro la o licitaţie Goldart în anul 2009.

Femeie pe canapea, Theodor Pallady

De la femeile rubensiene la cele “ciudate” ale  lui Modigliani

Percepția asupra formelor pe care o femeie trebuie să le prezinte s-a modificat în cursul anilor şi aceasta datorată modului în care lumea înțelege și interpretează frumosul.

Rubens

De la o perioadă la alta, părerile s-au modificat, în secolul XVI-XVII fiind la modă femeile rubensiene. La vremea respectivă, societatea percepea o femeie frumoasă ca fiind una corpolentă, deci rubensiană, în care formele corpului sunt evidențiate. Rubens a realizat o serie largă de tablouri ce prezintă nuduri de femeie, iar acesta a pus un accent asupra frumuseții exterioare pe care femeile le aveau.

Nudul feminin în artă

Nudul uman, în special cel feminin, a fost un subiect frecvent abordat în artă de-a lungul istoriei. De la picturile și sculpturile din antichitate până la operele contemporane, nudul a fost un mijloc prin care artiștii și-au exprimat creativitatea, au explorat formele corpului uman și au provocat întrebări despre sexualitate, identitate și frumusețe.

Odată cu trecerea timpului, nudul în arta contemporană a început să se îndepărteze de convențiile clasice și să abordeze subiecte mai complexe și provocatoare. Artiștii contemporani utilizează nudul pentru a examina corpul într-un mod mai realist, dezvăluind vulnerabilitatea și imperfecțiunile umane

Amedeo Modigliani – Portrait de femme (1918)

Amedeo Modlgliani, cel mai mare pictor italian al secolului trecut, a fost  pasionat de portrete şi nuduri iar femeile surprinse de artist pe pânză, deşi extrem de interesante, pot fi considerate ciudate.  

Nudul feminin este una dintre temele favorite ale Paulei Craioveanu, artist contemporan consacrtat, iar aceasta conferă acestuia în operele sale senzualitate, mister şi sensibilitate.

Grafică, Paula Craioveanu

Nudul în Interior, pictură, PaulaCraioveanu

Nudurile Paulei Craioveanu sunt deseori plasate în atmosfera unor decoruri de interior, creând astfel o intimitate specială care induce o stare de reverie.