Tradiţia şi inovaţia îşi dau întâlnire în Valencia. Este cel de-al treilea oraş ca mărime al Spaniei, după Madrid şi Barcelona şi este regina în ceramică. Aici avangarda noului mileniu, susţinută de arhitectura clădirilor semnate de Santiago Calatrava, reprezintă ecoul peste timp al măreţelor palate maure.
Spectaculos şi elegant, oraşul are o istorie impresionantă şi numeroase atracţii turistice pentru toate gusturile şi buzunarele. Valencia reprezintă o interesantă şi complexă destinaţie de vacanţă sau de business.
Dincolo de impresionanta moştenire culturală, de istoria sa bogată, de frumuseţea indiscutabilă a peisajelor, a clădirior sau de gastronomie, Valencia este un important centru de afaceri. Multe case sunt decorate cu celebrele plăci de ceramică specială numite aici azulejos. Celebra paella a fost “inventată” chiar aici. Mai sunt şi multe alte reţete culinare tradiţionale de care vă puteţi bucura. Aici cei care le prepară cunosc o sumedenie de ponturi care le fac inegalabile.
Tradiţie
Totul pleacă de la tradiţie. În Imperiul Roman, tehnica mozaicului era folosită din plin pentru crearea unor decoruri cu fast. Şi astăzi sunt considerate adevărate capodopere.
Începând cu secolul al-XIII-lea, apare o altă tradiţie, care îşi propunea să imite mozaicul roman pentru crearea unor decoruri cu fast, dar care avea şi influenţe arabe. Denumit AZULEJOS, acest mozaic din ceramică începe să îşi facă simţită din plin prezenţa în special în ţări ca Spania, Portugalia şi Maroc.
Plăcile mici din ceramică pictate şi lustruite sunt combinate şi aplicate pe pereţi atât la interior, cât şi la exterior, pe pardoseală şi tavan, în mod asemănător frescelor. Se obţin suprafeţe decorate într-un mod original sau piese de dimensiuni mari care, la fel, se regăsesc de obicei pe pereţi.
Această tehnică reprezintă în continuare o modalitate de expresie cu un imens potenţial. Este folosită şi în prezent în arta contemporană, desigur exprimările fiind de altă natură.
Marele artist Antonio Gaudi a apelat la tehnicile tradiţionale, utilizând însă plăci ceramice unice. Pe acestea le-a combinat cu măiestrie, obţinând suprafeţe de ceramică cu o înaltă valoare estetică. Aceste decoruri pot fi admirate în parcul Guell din Barcelona, un spaţiu iconic, cu grădini şi elemente originale de arhitectură.
Pe de altă parte, sunt încă artizani care realizează decoraţii şi accesorii din ceramică după tehnicile tradiţionale. Printre cele pictate manual se regăsesc vase, farfurii şi platouri, statuete, bibelouri, etc.
PONT. În centrul oraşului Valencia, ascunsă printre case şi mici blocuri, se află o mică piaţetă rotundă, după cum este şi numele său: Rotonda. În mijloc, pe o masă de piatră tot rotundă, mici producători îşi expun produsele artizanale. De jur împrejurul mesei se găsesc deasemenea mici magazinaşe tot cu obiecte artizanale.
Spaniolii excelează în prelucrarea ceramicii şi pielii. Dacă ajungeţi aici puteţi cumpăra la preţuri modice farfurii sau platouri decorate cu superbe modele mediteraneene. Acestea sunt combinaţii de culori solare, albastru şi verde. În majoritatea cazurilor, modelele şi motivele provin chiar din zonă. Deasemenea puteţi găsi poşete, genţi, mici rucsacuri din piele naturală, toate handmade.
Cevisama, tendinţele plăcilor ceramice
Valencia beneficiază şi de modernul centru expoziţional Feria Valencia. Prin arhitectura sa deosebită, acesta se încadrează perfect în decor. De-a lungul timpului, oraşul şi-a câştigat dreptul de a fi gazda unuia dintre cele mai importante târguri internaţionale dedicate materialelor ceramice.
Ediţia din acest an a târgului Cevisama s-a desfăşurat în perioada 8 – 12 februarie. Aici îşi dă întâlnire un număr impresionant de specialişti ai domeniului. Aceştia îşi dispută întâietatea în materie de trenduri şi moda designului de interior. În fotografiile de mai jos sunt expuse tendinţe în domeniul plăcilor ceramice, care s-au regăsit la ediţia de anul acesta a târgului.
Conform studiului organizat de Pinterest, plăcile ceramice ocupă de departe primul loc în topul celor mai utilizate materiale în amenajări. De fapt, Spania şi Italia sunt de departe cei mai importanţi jucători pe această piaţă. Cealaltă manifestare de acelaşi gen, Cersaie, de la Bologna, dă replica târgului de la Valencia, toamna.
De altfel, alegerea nu a fost întâmplătoare. Opţiunea ceramică reprezintă nu numai unul dintre cele mai importante finisaje ci şi un veritabil stil de viaţă în această zonă. Iar regiunea Valenciei, în special datorită pământului special (argila roşiatică), concentrează un număr impresionant de fabrici şi ateliere care produc plăci ceramice de diferite modele şi dimensiuni.
De la ceramica tradiţională până la obiectele de inspiraţie maură, Palatul Marchizului Dos Aguas poate da răspunsuri la toate întrebările.
Deşi timpul şi-a lăsat amprenta asupra clădirii în stil roccoco, situată pe Calle del Poeta Querol, nr. 2, totuşi etapele succesive de restaurare au adus la lumină splendoarea de odinioară a palatului.
În interior pot fi admirate piese rare de ceramică medievală. Acestea provin din patrimoniul internaţional, nenumărate exemple ale talentului meşterilor faianţari din Spania sau din zona Valenciei. Iniţial, muzeul a pornit cu o bogată colecţie. A fost o donaţie a familiei lui Manuel Gonzales Marti şi de soţia acestuia, Dona Amelia.
Tot în muzeu, într-una dintre săli, este reconstruită, cu rol educativ şi conştientizator, o bucătărie tradiţională valenciană. Aici se regăseşte un întreg arsenal de obiecte din diverse materiale, străbunicii unui veritabil atelier de artă culinară actual.
Interesant de urmărit este atât cuptorul unde se ardea argila. Deasemenea, numeroasele utilizări ale materialului ceramic, de la ţiglă până la veselă sau obiecte decorative, teracotă etc.
Piesele de mobilier, covoarele, sticlăria, tablourile, sculpturile, argintăria sau obiectele de decor expuse în muzeu evocă măreţia şi grandoarea vieţii familiilor nobile de altădată. Pentru un specialist în design, acestea reprezintă adevărate surse de inspiraţie. De pildă, paleta cromatică puternică, axată pe roşu aprins. Aceasta trimite cu gândul la sângeroasele coride, dar şi la misterul vinurilor renumite din zonă.
Amatorii de artă modernă trebuie să ştie că tot în acest muzeu se găsesc şi câteva piese din ceramică semnate de Pablo Picasso.
Stilul maur la el acasă
Şi la Valencia putem admira case şi clădiri în renumitul stil maur. În zona Spaniei şi Portugaliei acesta este denumit şi arta mudejar.
Termenul de mudejar a fost folosit prima dată de Amador de los Rios. Aceasta s-a petrecut într-un discurs ţinut în anul 1859 la Academia de arte din San Fernando.
Noul stil s-a dezvoltat între secolele XII şi XVI. A apărut şi ca o reacţie naţională în peninsula iberică împotriva stilurilor dezvoltate şi perfecţionate din apusul Europei. În special din Franţa, Germania şi Anglia.
Dezvoltarea stilului mudejar a fost favorizată şi de talentul şi îndemânarea arhitecţilor arabi şi evrei, apreciaţi în peninsula iberica.
Constructorii care au pus în practică stilul mudejar erau cunoscuţi ca mudejari sau mauri. Arta mudejar este originală şi aparţine societăţii medievale spaniole în care convieţuiau creştini, musulmani şi evrei.
Caracteristici
Arhitecţii de şcoală orientală s-au remarcat prin măiestria cu care utilizau materiale mai ieftine decât piatra. Între acestea se numărau lemnul, cărămida, ghipsul şi ceramica. Pentru a face economii, arhitecţii şcoliţi la instituţii de prestigiu la acea vreme din Orient au promovat zidăria de cărămidă în loc de piatră, tavanul plat în loc de bolţi înalte. În final, în peninsula iberică are loc o contopire între arta mudejar şi stilurile central – europene.
Ca şi concluzie, durata mai scurtă a execuţiei construcţiilor în stil mudejar a constituit un progres tehnologic important faţă de vechile metode de lucru cu zidării de piatră, după proiecte moştenite din perioada romană.
În Secolul XIX apare nostalgia reînvierii stilului mudejar, denumit acum neomudejar. Şi în Bucureşti avem exemple de construcţii care folosesc elemente specifice mudejar. Acestea sunt aplicate pe structuri moderne ce folosesc betonul armat.
Rămân specifice în stilul mudejar arcadele diferite, în semicerc sau frânte. Acestea sunt asociate cu o coloana zveltă cu capitel romanic dar cu decoraţie aplicată din elemente fine specifice artei orientale.
Moderismul: Calatrava
Ceramica înseamnă magia focului asupra pământului şi apei. Genialul arhitect Santiago Calatrava şi nenumăratele inundaţii care au afectat Valencia au reprezentat premisele unei adevărate opere de artă în mijlocul naturii. Râul Turia, ce străbătea oraşul, nu a fost întotdeauna o blândă apă cristalină. El inunda în fiecare primăvară cebtrul istoric al oraşului, apa ridicându-se până aproape de ferestre.
Originar din Valencia, Santiago Calatrava a lucrat împreună cu Felix Candela la acest complex de clădiri. Cei care le-au admirat spun că sunt adevărate sculpturi în spaţiu.
El Palau de les Arts Reina Sofia (sală de spectacole), Hemisferic (cinematograf imax), Oceanografic (găzduieşte un acvarium şi un parc acvatic), Agora (spaţiu de evenimente), El Museu de les Ciences Principe Felipe (muzeu de ştiinţă), Umbracle (loc de plimbare şi relaxare), toate aceste edificii extraordinare sunt înconjurate de vegetaţie şi bazine de apă.
Vechiul şi noul se întâlnesc cu bucurie, eleganţă şi rafinament. În mereu tânăra Valencie, pământul germinează un orez fantastic. Cu acesta, locuitorii săi nu contenesc să inventeze reţete pentru irezistibila paella.
Foto: ASCER (Cevisama), PhotoBadgers.com Shutterstock, Pexels, Unsplash
3 thoughts on “Clever Travel: de la ceramică ajulezos şi arta mudejar la clădirile sculptate în spaţiu”
Comments are closed.