Din nou despre tendinţa cluttercore: opinii şi comentariu specialişti, designeri, jurnalişti, cititori

Apărut în timpul perioadei pandemice şi ca o consecinţă a sa, tendinţa cluttercore s-a amplificat şI mai mult în ultimul timp, fiind apreciată şi îmbrăţişată de generaţia  Z. La începutul anului 2023 fuseseră întregistate nu mai puţin de 3 milioane de vizite pe TikTOK  şi 30 000 de taguri pe Instagram pe această temă!

Apartament în Argentina, 1,4 milioane de vizitări

Apartament în Australia, 5,4 milioane de vizitări

Fiind obligaţi să stea acasă mulţi tineri au început să îşi decoreze singuri interiorul în care trăiesc, fără să aibă vreo pregătire sau cât de cât o cultură privind designul de interior. Se pare că două tendinţe le-a influenţat “munca”: pe de o parte internetul şi reţelele sociale le-a permis să îşi prezinte “realizările” unui public extrem de numeros iar alţi tineri au îmbrăţişat aceste idei şi au început la rândul lor să le experimenteze iar, pe de altă parte, a existat şi o reacţie la stilul minimalist (pentru mulţI plictisitor şi fară haz, în special pentru tineri), îmbrăţişat de mulţi designeri. Deja o reacţie începuse să se manifeste de mai mult timp prin stilul maximalist precum şi prin cel numit boho (bohemians), mai nonconformist şi mai liber, deci mut mai atractiv pentru numeroşi tineri. La amploarea luată  de tendinţa cluttercore, pe care unii o numesc deja stil, bineînţeles că speciaştii în design şi locuire precum şi opinia publică au reacţionat. Desigur, în mod diferit, în diverse societăţi.

În Occident au apărut zeci de articole şi comentarii. În mod oarecum ciudat (cred eu), acestea sunt mai degrabă pozitive pe considerentul creativităţii şi imaginaţiei de care au dat sau dau dovadă ”creatorii” acestui “stil”. Totuşi, acum, la doi ani de la terminarea pandemiei, căutând pe Pinterest exemple cluttercore ni se oferă amenajări boho realizate de designeri sau de firme de design. Pe de altă parte, expunerea la interior a unor amintiri (fotografii din diverse peregrinări sau fotografii de familie) sau a unor colecţii (lucrări de pictură sau opere de artă) erau de mult şi sunt în continuare mijloace folosite cu precădere de designeri pentru decorarea interiorului. Numai că aranjarea acestor obiecte nu se face oricum şi la întâmplare, ca în cazul cluttercore, există tehnici, reguli şi metode speciale.

Majoritatea experților în design sunt de acord:  cluttercore este un răspuns direct la ani de minimalism și “less is more” care, împreună cu pandemia, ne-a schimbat relațiile cu casele noastre. Cu oamenii petrecând mai mult timp acasă în ultimii ani, dorința pentru un spațiu foarte personal a devenit mai răspândită. Spicuiesc câteva idei extrase din numeroasele articole semnate de specialişti, designeri şi jurnalişti.

Cori Sears (Better Homes and Gardens):

“O mizerie organizată de obiecte sentimentale, opere de artă și colecții.”

Beth Martin, design expert:  “Maximalismul este o mișcare care cere exagerare, iar acest lucru este adesea realizat în culori îndrăznețe, amestecând o mulțime de stiluri și orice fel de gesturi mărețe. Cluttercore, în schimb, este mai degrabă despre a-ți etala la grămadă propriile colecții.”

Rachel Edwards, jurnalist House Beautifull: “Cluttercore – o tendință antiminimalistă care îmbrățișează abundența, imperfecțiunea și un pic de mizerie.”

În primăvara acestui an, am scris un articol pe lifeandstyle.ro şi l-am postat pe FB. Am trimis linkul pe mail  la circa 100 de designeri şi arhitecţi din ţară, solicitându-le părerea. Am primit 3 (trei) răspunsuri, ceea ce arată şi interesul designerilor de la noi faţă de ce se întâmplă în lume. Dar despre aceasta, despre absenţa designerilor români la marile manifestări internaţionale, extrem de timida informaţie în publicaţiile locale a articolelor privind tendinţele mondiale în domeniu, în alt articol. Ca un exemplu elocvent, căutarea pe google a unor informaţii legate de cluttercore are un răspuns nul pentru România. În ceea ce priveşte articolul publicat pe platforma lifeandstyle, am mai primit câteva comentarii pe FB din partea unor cititori. Iată în continuare aceste comentarii precum şi cele venite din partea designerilor:

“Haos, dezordine, lipsă de funcționalitate, nonstil, reprezintă varza generală a societății actuale. Încărcătură și amestecatură, asta se opune curentului minimalist, lipsit total de imaginație, culoare, ambiente. De fapt asta ne reprezintă prin preluarea creatorilor de modă decorativă, care este transferată publicului lipsit de personalitate. Pictural, recunosc că nu mi-a displăcut.” – Ersilia Zapciroiu, comentariu FB;

“Mi se pare de prost gust. Boarfele şi vechiturile le donezi sau le arunci. Dar, fiecare cu păsărica lui.” – Alexandru Guteş, comentariu FB.

 “Referitor  la tendinţa  respectivă vă spun cu tot respectul: Nu-mi este confortabil absolut de loc acest trend. Găsesc că e îmbâcsit şi chiar sufocant  Nu mă caracterizează.” – Designer de interior Maria Dulhan;

“Personal consdier că acest “stil” este încărcat, obositor şi dezordonat.” –  Designer de interior Denisa Răducu, Above Interiors;

“Le style, c’est l’homme”

“Generatia Z, care acceptă fără discernamant ceea ce le arată în ritm de mitraliera tiktok-ul, trebuie să trăiască, în consecinţă, în spaţii care aglutinează obiecte fără sens şi legătură, suprapuse unele peste altele. Ce mi-aţi arătat nu se poate citi, sunt spaţii ilizibile.” – Arh Cătălin Cozma.

Foto: Pinterest, Pexels, Shutterstock