Imobile cu istorie: primul bloc de locuinţe proiectat de Horia şi Ion Creangă în stil Art Deco

Silueta impunătoare dar şi elegantă de bloc de locuinţe se înalţă pe bulevardul Schitu Măgureanu la nr. 19, vis-à-vis de Parcul Cişmigiu şi poartă numele “Imobilul Cezar Pop şi Mihai Gheorghiu”. Lângă uşa de intrare, pe o placă de marmură, lângă afişul de “Monument istoric”,  este inscripţionat textul prin care se specifică realizatorii şi anul finalizării:  Horia Creangă, Ion Creangă, arhitecţi, 1929.

Arhitectură Art Deco

Bucureștiul a cunoscut în perioada anilor 1920-1945 o dezvoltare culturală, artistică și economică fără precedent,. Aceasta a fost definitorie pentru imaginea urbană de astăzi a zonelor turistice istorice ale Capitalei. Patrimoniul Modernist Art Deco, reprezentativ pentru perioada interbelică și datorat unei generații de arhitecți de nivel european, constituie un argument substanțial pentru a-i determina pe oameni să privească orașul altfel. Clădirile incluse în patrimoniul Modernist Art Deco indică valoarea acestora și atrage atenția asupra necesității de a le conserva și de a le percepe drept spații vii ale orașului.

Blocul din bulevardul Schitu Măgureanu este un imobil istoric, cu mare valoare arhitecturală. Este emblematic pentru  arhitectura Bucureştiului  şi marchează trecerea spre arhitectura modernă din perioada interbelică. Este de altfel, conform studiului întreprins de prof. Arh. Nicolae Lascu în anul 2006, “primul bloc de locuinţe proiectat de Horia şi Ion Creangă, cu mijloace de expresie Art Deco de manieră clasicizantă”. Prin simetria faţadei şi componentele artistice Art Deco este unic în opera lui Horia Creangă. Pe de altă parte, imobilul prezintă şi o valoare istorică însemnată, prin faptul că mulţi locatari au fost personalităţi marcante ale societăţii noastre, între care şi Iuliu Maniu.

Organizare şi decoraţiuni

Decoraţiile geometrice ale faţadei şi alte elemente specifice Art Deco – striaţii în tencuială, decroşeuri în zidărie, balcoanele –  precum şi monumentalitatea diferenţiază imobilul de clădirile din jur, nevenind totodată în contrast cu acestea, ci încadrându-se perfect în decorul urban.

Faţada este simetrică. Verticalitatea ei este subliniată de bovindouri decorate pe verticală cu basoreliefuri din coloane stilizate. Pe orizontală sunt brâuri din tencuială. Foarte interesantă este şi rezolvarea părţii superioare cu elemente de construcţie ce separă artistic imobilul de celelalte vecinătăţi. Balcoanele sunt de două feluri: din zidărie şi din fier forjat vopsit verde şi purtând sigla arhitecţilor, ceea ce mai “îndulceşte” decoraţiile geometrice şi monumentalitatea clădirii.

Imobilul este compus din parter, 6 etaje şi mansardă. Fiecare etaj are câte două apartamente elegante de câte 4 sau 5 camere (suprafeţe de circa 150 mp), deservite de scara principală de pe axul faţadei. În partea dinspre stradă sunt poziţionate camerele de zi, salonul, biroul şi dormitoarele. Astfel, toate acestea beneficiază de priveliştea minunată a parcului.

Materialele de construcţie şi finisaj sunt de cea mai bună calitate. Între elese numără: fierul forjat, metalul (balustrada scării şi balcoanele), marmura (scara principală). Deasemnenea, uşi din lemn masiv de nuc, lambriuri, parchet de stejar, sticlă, mosaic, vitraliile ferestrelor de la casa scării cu motive Art Deco.

Istorie zbuciumată

Imobilul realizat de Horia şi Ion Creangă a cunoscut o perioadă de glorie. A urmat însă cutremurul din 1940, a supravieţuit naţionalizării comuniste şi cutremurului din 1977.  Cu structura de rezistenţă slăbită de cele două cutremure, bloc de locuinţe din Schitu Magureanu nr. 19  a “căpătat” bulina roşie şi a fost trecut pe lista imobilelor de consolidat împotriva riscului seismic.

Lăsat în voia sorţii

 În anul 2005 imobilul din Schitu Măgureanu, cu mare valoare arhitecturală şi cu istorie, a fost declasat din categoria imobilelor de patrimoniu. Apoi s-a primit autorizaţia de construcţie pentru consolidare, lucrările începând din 2010. Prin Ordinul 2153/2012 s-a hotărât, pe bună dreptate, reclasarea imobilului în Lista monumentelor istorice, grupă valorică B. Odată cu aceasta şi atragerea nulităţii autorizaţiei de construire precum şi imposibilitatea recepţionării lucrărilor. Aceasta. mai ales că intervenţiile la scările din spate, astupate şi îmbrăcate în polistiren contravin reclasificării. Blocul şi proprietarii au ajuns însă într-o situaţie imposibilă. Apartamentele nu se pot vinde, cumpăra sau închiria. Locatarii nici măcar nu pot locui acolo oficial. În ciuda lucrărilor efectuate, finisajele de pe faţadă au început să se degradeze vizibil. Se poate observa şi în fotografii. Nu se întrevedea nici o soluţie

Anul trecut, însă, Primăria Capitalei a înscris acest imobil pe o listă ce cuprindea mai multe imobile vechi din Capitală. Aceasta, în vederea consolidării în cadrul unui program de reabilitare a unor clădiri istorice. Aceasta mai cu seamă că în media a fost semnalat cazul. Părea că, în sfârşit, calvarul blocului din Schitu Măgureanu se va încheia. Că nu a fost lăsat chiar la voia întâmplării…

A trecut mai mult de un an de zile. Unele dintre clădirile din programul de consolidare au şi fost consolidare şi renovate. Pe altele se văd schele, semn că şantierele sunt în lucru. La blocul din Schitu Măgureanu este linişte deplină. Nici o schelă, nici un semn de şantier…Alo, ne aude cineva?

Foto: Ion Diamandi