Punctul de plecare al proiectului a fost bugetul redus de care a dispus familia tânără, care locuieşte acum în această locuinţă ridicată pe un teren în pantă, situat la marginea unei păduri din Wisconsin. Proprietatea se află în capătul unui drum forestier foarte puţin circulat. Astfel, locatarii se pot bucura de o viaţă liniştită, departe de civilizaţie şi de agitaţia unui mare oraş, aşa cum şi-au dorit toată viaţa.
Proprietarii aleg să se refugieze aici ori de câte ori timpul le permite. Aceasta cu atât mai mult cu cât reşedinţa lor permanentă se află la mică distanţă de acest loc sălbatic şi pitoresc.
În mijlocul naturii
Proprietarii au vrut să se poată bucura şi din interior de priveliştea care îi înconjoară. Pentru că nu au vecini care să le tulbure intimitatea, au ales, la sfatul arhitectului, zone vitrate mari. Prin acestea, lumina poate intra la interior şi, în plus, permit să se admire pădurea din orice unghi al încăperilor. Deşi bugetul a fost mic, creativitatea proiectantului a condus la realizarea unei case interesante din punct de vedere architectural. Acest lucru s-a realizat prin folosirea ingenioasă de combinaţii de finisaje de exterior (lemn şi beton), volume şi culori.
Buget mic
Proprietarii şi-au dorit o casă modestă, practic o cabană în mijlocul pădurii dar cu facilităţi convenabile de locuire care să nu epateze prin nimic şi care să se confunde cu simplitatea şi naturaleţea pădurii. Deoarece terenul era în pantă şi plasat în mijlocul pădurii au apelat la un birou de arhitectură specializat în construcţia de cabane, Johnsen Schmaling Architects, cu mare experienţă în acest domeniu. Aceştia le-au arătat mai multe proiecte realizate de cabane de munte tip Stack cu condiţii şi cerinţe similare cu cele solicitate de proprietari (vezi galeria foto).
„Bugetul restrâns a necesitat alegerea unui structuri riguroase şi simple. În plus, am vrut să minimalizăm amprenta clădirii şi să profităm la maximum de site-ul înclinat. Aşa se face că, în acest caz, construcţia se desfăşoară mai mult pe verticală, având la interior un plan deschis, pe fiecare nivel în parte. Nivelul inferior, sculptat în deal, găzduieşte un mic atelier şi un depozit, fiind gândit să îndeplinească şi rolul de fundaţie, motiv pentru care este realizat în mare parte din beton armat, pentru a asigura o bază sigură şi trainică pentru spaţiile de locuit superioare”, a precizat arhitectul Johnsen Schmaling.
Cum se realizează economii la construcţie
O bună parte din costul unei case o reprezintă banii cheltuiţi pentru realizarea fundaţiei. Aceasta cu atât mai mult atunci când avem de-a face cu un teren în pantă. Costul fundaţiei creşte odată cu amprenta la sol, cu adâncimea şi lăţimea ei, dar şi cu necesarul de fier beton folosit pentru armare.
Potrivit arhitectului, un teren situat pe o stâncă solidă va suporta fără niciun fel de probleme greutatea casei, nemaifiind nevoie de consolidări suplimentare, aşa cum se întâmplă în cazul unui teren plan, dar nisipos. În ceea ce priveşte construirea unei case în pantă, sunt mai multe aspecte de care trebuie ţinut cont pentru a evita problemele ulterioare.
Construcţia
În primul rând, este necesar să se realizeze un studiu geotehnic. Costurile acestuia sunt în medie de 400 – 500 de euro (variază în funcţie de numărul găurilor de forare care se solicită şi de adâncimea lor).
Cea mai mare problemă cu care se poate confrunta un astfel de teren este existenţa unor surse de apă sau o pânză freatică foarte sus, fapt care afectează stabilitatea terenului. Dacă realizaţi fundaţia pe un astfel de teren, pot apărea tasări neuniforme, care compromit structura de rezistenţă a imobilului. Din fericire pentru proprietarii terenului în cauză, nu au existat probleme de acest gen şi nu au fost necesare lucrări de consolidare a terenului. În funcţie de complexitatea lor, acestea ar fi putut depăşi bugetul alocat întregii construcţii.
Casa a fost construită din beton aparent, lemn de cedru, metal anodizat şi tencuială pe bază de ciment. Deşi au fost achiziţionate cu un buget redus, toate aceste materiale sunt trainice şi se potrivesc perfect în acest peisaj.
Organizarea şi amenajarea casei
Accesul în locuinţă se face printr-o uşă din grătare de lemn. Aceasta se deschide spre scările interioare ce duc până la camera de zi. Aceasta din urmă înglobează şi o mică bucătărie deschisă, în stil american, cu dining. Tot la acest nivel au mai fost concepute două dormitoare de mici dimensiuni, separate cu ajutorul unor draperii, dar şi o baie. Draperiile translucide sunt situate în ambele capete ale livingului şi pot fi închise sau strânse în funcţie de dorinţele proprietarilor.
Perdelele realizate din ţesături delicate pot oferi intimitate camerelor de dormit sau se pot deschide complet spre living. Se creează astfel un open-space pe tot etajul. După un principiu asemănător sunt gândiţi şi pereţii exteriori. Aceştia dau în terase şi se pot deschide complet, transformând spaţiul de zi într-o zonă în aer liber acoperită. Se facilitează astfel şi un grad ridicat de eco-aerisire, care elimină nevoia de condiţionare mecanică.
Iniţial, proprietarii şi-au dorit să mai construiască la primul etaj un studio cu dormitor matrimonial, baie proprie şi birou. Au renunţat însă la această idee din cauza costurilor mari pe care le-ar fi presupus extinderea fundaţiei. Acesta este motivul pentru care, pornind de la ideea unei „case din copac”, a fost creat studioul de la etajul al doilea. Tinerilor propeietari le place să spună că acolo sus este camera de observator intim. De aici pot admira cerul şi pădurea până în depărtare. Cel de-al doilea etaj este, la rândul său, un open-space cu pereţi realizaţi în mare parte din sticlă. Aici au amenajat un dormitor matrimonial şi un spaţiu de lucru cu baie proprie.
Pentru a se încadra în buget, amenajarea de interior a urmat un stil minimalist dar confortabil. Funcţionalitatea a fost în prim plan în toate fazele proiectului.
Finisaje şi decoraţiuni
Paleta de materiale şi culori folosită la exterior se extinde şi la interior. Aici proprietarii nu şi-au dorit un design prea elegant sau luxos, ci mai degrabă unul practic, uşor de întreţinut, în culori puţin pretenţioase. Acesta se integrează perfect în peisajul care înconjoară casa. Aşa se face că finisajele, mobilierul, dar şi puţinele decoraţiuni au fost alese în nuanţe naturale, inspirate din culorile pădurii. Atât la exterior, pe terase, cât şi la interior s-a optat pentru pardoseli din beton lustruit, colorat în nuanţe închise. Acestea au rolul de a rezista traficului (bocancilor plini de noroi şi celor doi câini de talie mare ai familiei). Pentru ca amenajarea interioară să nu fie prea apăsătoare din cauza nuanţelor pământii, proprietarii au finisat pereţii şi plafoanele în alb şi nuanţe de crem.
Lemnul de cedru este întâlnit la tâmplărie, finisaje şi mobilier. Acest lemn este de esenţă tare şi face faţă cu brio vicisitudinilor vremii din această zonă geografică
Datorită faptului că pentru zonele vitrate a fost aleasă o tâmplărie cu mai multe camere şi geamuri groase, care împiedică pierderile termice, parterul este încălzit exclusiv cu ajutorul unei sobe cu lemne poziţionată în mijlocul livingului.
Ponturi
Un teren solid este un avantaj de necontestat în cazul unei case construite în pantă. Astfel se va reuşi economisirea fondurilor necesare unei consolidări prin intermediul unui zid de sprijin sau prin terasare.
Profilele din metal anodizat sunt tratate cu un strat controlat de oxid, care le oferă un nivel ridicat de protecţie. În procesul de anodizare, profilele sunt degresate şi curăţate înainte de a fi introduse într-o baie chimică. Aici are loc o oxidare artificială, unde se deschid porii aluminiului. Apoi, profilele sunt vopsite într-o baie de oxid de metal. În cele din urmă, porii aluminiului sunt închişi printr-o baie specială de aburi.
Procesul de anodizare este o tehnică destul de puţin cunoscută. Mulţi specialişti afirmă că nu există nicio diferenţă calitativă între vopsirea suprafeţelor metalice şi anodizare. Singura diferenţă evidentă se regăseşte în aspectul estetic. Prin vopsire, suprafaţa este acoperită cu un strat pe deasupra, în timp ce anodizarea păstrează structura originală a metalului.
Material realizat cu sprijinul Johnsen Schmaling Architects
Foto: John J. Macaulay