Un creator prolific de muzică, versuri, desene și creație, fondator al formaţiei The Beatles, John Lennon a fost un spirit liber, dansând în cap în timp ce încerca să dea sens vieții. Influenţa sa a fost enormă, nu numai pe plan muzical, ci şi în lifestyle şi fashion.
El și soția sa, Yoko Ono, au fost activiști politici aprinși împotriva războiului din Vietnam, susţinători ai păcii şi libertăţilor de orice natură, precum și colaboratori muzicali, iar relația lor a fost urmată îndeaproape de amatorii de vedete. Foarte mediatizat a fost momentul în care cei doi au declarat că vor petrece o lună întreagă numai în pat.
Oricum era perioada în care orice spunea, făcea imediat înconjurul lumii întregi. O perioadă de aproape un deceniu, orice melodie lansată de Beatles devenea instantaneu hit iar fanii lor erau nu numai puştii ci şi persoane mature sau chiar bătâni. Discurile lui şi ale Beatleşilor s-au vândut în sute de milioane de exemplare, compoziţiile şi temele lor muzicale sunt interpretate şi acum de mari orchestre simfonice iar John Lennon, ca şi ceilalţi membri ai formaţiei, a primit rangul de cavaler din partea reginei pentru susţinerea economică a Marii Britanii din acea perioadă.
Oricât de perfectă și bizară ar părea relația sa cu Yoko Ono, a existat totuşi o perioadă când Ono a sugerat separarea pentru că John părea că începuse o relație intimă cu asistenta sa personală, May Pang. Cu încurajarea lui Ono, Lennon și Pang s-au angajat într-o relație publică și au locuit într-un penthouse din Manhattan timp de 18 luni. Lennon a numit această reşedinţă „Lost Weekend”, înainte de a se întoarce la Ono în 1975.
Acum pentru vânzare, penthouse-ul încărcat de aceste istorii este scos la vânzare la un preț de 5,5 milioane de dolari. În momentul aventurii Lennon-Pang, John ajunsese deja la vârful succesului Beatles și își făcea treaba cu propria muzică și solo-uri. În timp ce lucra la Walls and Bridges, cel de-al cincilea său album solo, el și Pang au închiriat și s-au mutat în acest penthouse de 4.000 de metri pătrați, cu trei etaje, cu terasa sa imensă, cu vedere la întinsa privelişte a fluviului East cu trafic fluvial intens și o vedere panoramică a orașului New York.
Blocul din Manhattan nu prea înalt faţă de altele din New York, şi nici prea elegant, a fost construit în anul 1928. Prezintă o arhitectură învechită, cum se mai poate vedea doar în filme. Este însă foarte masiv, bine plasat şi încărcat de poveşti, mai ales că după primii ani ai construcţiei reprezenta un model al blocurilor din oraş
Clădirea acceptă animale de companie, are un portar permanent, grădini amenajate și se află la capătul unei străzi liniştite. Vederea inspirată a râului, a orașului și luminile nocturne sunt văzute nu numai de pe terasă, ci și de pe ferestrele mari care înfrumusețează majoritatea camerelor.
O senzaţie a penthouse-ului este terasa acoperită (în prezent renovată) şi care poate fi accesată din fiecare cameră de la etajul principal. De pe această terasă, atât el cât și Pang au raportat că au văzut un OZN, pe care Lennon l-a descris ulterior în detaliu într-un interviuri
Compus din trei etaje, cinci dormitoare și patru băi, locuinţa are patru șeminee, o cameră de zi la nivelul de intrare cu tavane înalte și pardoseli din lemn încrustate, o bibliotecă/sală media, o bucătărie mare de bucătar-șef cu aparatură şi atmosferă franţuzească de țară precum și un dining formal.
Această încăpere poate găzdui la masă 20 de persoane. Nivelul următor conține apartamentul master având ca înălţime aproape 5 metri, două băi principale, șemineu și un dressing pe două niveluri, cu rafturi rotative pentru haine.
Etajul inferior conține un apartament complet cu un dormitor, accesibil fie intern, fie prin propria intrare privată.
Deși Lennon s-a întors în cele din urmă la Yoko Ono în blocul Dakota, unde au trăit încă cinci ani înainte de asasinarea sa în 1980, terasa penthouse-ului „Weekend pierdut” a fost locul unde i-au fost făcute fotografii iconice care au apărut în fotografiile din „New York City” care au fost publicate în revista Andy Warhol’s Interview în 1974.
Foto: Brown Harris Stevens
Sursa: www.bhsusa.com