Concepută pentru un cuplu și cei doi copii ai lor, Residence de l’Isle este o reinterpretare a caselor moderne americane de la mijlocul secolului al XX-lea, prin revizuirea arhitecturii.
Ascuns în spatele unui șir de pini înalți, maturi, amplasarea acestuia permite vegetației naturale existente să devină o parte integrantă a proiectului, optimizând în același timp priveliștile către apă.
Pătratul perfect 100 X 100
Revizuirea arhitecturii prin elemente cheie ale modernismului într-o manieră contemporană, geometria pardoselii și a tavanelor, mobilierul din lemn integrat și placarea din zidărie, toate acestea au fost reimaginate de către echipa de arhitecţi Stephan Chevalier şi Sergio Morales.
Prin revizuirea arhitecturii anilor ’50, garajul, simbol al unei perioade în care suburbia și automobilele rimau cu progresul și entuziasmul, este direct integrat în casă. În sine, aceasta formează un pătrat perfect de 100 de metri. Problema vieții private față de deschideri, crucială în anii ’50, permite un răspuns care creează două curți dreptunghiulare. Acestea sunt inserate în volum, aducând lumină naturală în inima reședinței, integrând în același timp curtea din spate și piscina.
Aceste spații exterioare care sunt extrudate din masa inițială servesc, de asemenea, pentru a defini și structura geometria spațiului interior al proiectului.
Conceptul arhitectural, integrarea în peisaj
Pătratul de 100 de metri este în contact cu un spațiu exterior ordonat plasat în prim-planul cadrului natural. Este de remarcat că acesta rămâne intact dincolo de granițele casei.
Amplasarea reședinței face posibilă reintegrarea aliniamentelor preexistente ale terenului și, prin urmare, conservarea cât mai multor arbori existenți. Copaci mari de conifere au fost apoi plantați în inima primei curți amenajate care oferă acces vehiculelor. Distribuția programatică a spațiilor interioare ia în considerare relația cu strada, cu râul, orientarea solară și nevoile specifice ale locatarilor.
Spațiul din sufragerie a fost coborât cu câteva trepte și un pavilion de sticlă a fost instalat pe acoperiș. În timp ce inițial se proiecta ca o casă cu un singur etaj, pavilionul creează o varietate de experiențe spațiale.
Axa nord-sud a proiectului adăpostește spațiile cu nevoie de intimitate. În timp ce spațiile de locuit sunt răspândite de-a lungul râului se creează astfel o legătură puternică cu evoluția zilnică a peisajului înconjurător.
Poziția garajului face posibilă reducerea la minimum a prezenței reședinței pe stradă. Aceasta crează totuși o axă clară care marchează intrarea principală. Urmează aceeași axă ca și drumul de acces preexistent, atenuând astfel impactul asupra sitului și peisajului natural al acestuia.
Vegetația abundentă oferă intimitate locuitorilor şi, în același timp un context verde și natural pentru cartier.
Materiale şi finisaje
O paletă de materiale de culoarea scoarței copacilor naturali face posibilă integrarea noii construcții ton pe ton în împrejurimile sale. Au fost preferate materialele naturale, inclusiv cărămida de lut (perete), lemnul (plafonul) și piatra (pardoseala este naturală).
Accentele de alamă s-au adăugat la proiect, la fel ca și placarea metalică. Pe fațada din față, o fereastră de golf mare creează un flux vizual prin râu. În acelaşi timp, servește pentru a accentua pavilionul ca aspect al designului.
Spațiul de la mezanin permite locatarilor să beneficieze de o vedere suplimentară asupra râului. Servește deasemenea la accentuarea compoziției și rupe orizontalitatea reședinței. Unele zone ale acoperișului sunt acoperite cu o membrană granulară albă. În timp ce altele au fost amenajate, oferind un mediu verde și temperat pentru acest nivel.
Accentul general al unei abordări de proiectare durabilă este sporit prin încorporarea puțurilor geotermale. Acestea asigură atât încălzirea, cât și ventilația pentru reședință.
Material realizat cu sprijinul V2Com
1 thought on “O casă în Canada – revizuirea arhitecturii anilor ’50”
Comments are closed.