Hale industriale transformate în galerii de artă sau cluburi de noapte, grajduri care au devenit locuinţe sau restaurante, fabrici convertite în apartamente sau lofturi, majoritatea cu un ambient în stil industrial – reconversia spaţiilor face apel la inventivitatea şi originalitatea arhitecţilor şi designerilor, care obţin deseori rezultate deosebit de spectaculoase.
Lofturi eclectice în podurile vechi
Poate cea mai clasică reconversie este cea a podurilor caselor vechi care, amenajate, se pot transforma în lofturi spectaculoase.
Podul unei case vechi din centrul Bucureştiului a fost amenajat şi transformat într-un loft în stil eclectic. Plecând de la potenţialul suprafeţei din pod, s-a mers pe ideea realizării unui open-space de tip lounge, care să ocupe spaţiul de sub acoperiş, un loc în plus de retragere al familiei.
Decorarea podului din vechea casă s-a făcut astfel încât să se păstreze la vedere cât mai mult din suprafeţele de lemn şi cărămidă. Acestea, împreună cu volumetria deosebit de interesantă, creată de acoperişul în multe ape, compun o ambianţă specială.
Hale industriale, poduri, grajduri şi alte anexe gospodăreşti
Anexele caselor tradiţionale, cum sunt grajdurile, şurile sau magaziile, atât cele cu structură de rezistenţă din lemn dar mai cu seamă cele cu pereţi din cărămidă, pot fi amenajate şi aduse la situaţia de a fi locuite. Cu un proiect de arhitectură inovativ se pot transforma chiar în reşedinţe spectaculoase. Desigur sunt şi dezavantaje. În primul rând legat de existenţa unui proiect care să conducă spre o organizare interioară astfel încât să acopere toate funcţiunile unei case.
Spațiile nefolosite se pot transforma cu succes
Un birou multidisciplinar de arhitectură, design și design interior, a realizat un proiect de renovare, extindere şi transformare a grajdului situat în Güemes – un orășel, la est de Santander, în Spania – pentru a fi transformat într-o casă sezonieră.
Singurele modificări ale arhitecturii existente au fost parţiale şi efectuate pe fațade. Deschiderile existente au fost mărite pe fațade, cu ideea de a avea o privire generală asupra naturii și priveliștilor îmbietoare ale munților.
O şură bănăţeană a fost şi ea transformată într-un cămin cozy (actualmente Muzeul „Aurel şi Maria Avramescu”) în apropierea Bucureştiului (Otopeni) în plin regim comunist.
Structura din lemn a fost păstrată integral. Păşind în interior, eşti impresionat să descoperi un adevărat cămin cozy, în care se regăsesc decoraţiuni rare şi minunate.
De asemenea, constaţi cu surprindere cum cultura, bunul-gust şi echilibrul pot da naştere unui decor în care piesele rare au un loc binevenit într-un cadru rustic.
Şi bisericile
În multe ţări din Occident, bisericile nu mai sunt vizitate suficient de către enoriaşi. Cheltuielile de întreţinere sunt mari. În această situaţie, unele primării au vândut construcţiile şi acestea au fost transformare în locuinţe sau hoteluri.
Construcţia solidă, stilul impunător, locaţia specială situată deobicei în centru sau pe o înălţime dominantă, lipsa unor vecinătăţi în apropiere, curţile şi grădinile generoase, sunt tot atâtea motive puternice care pot sta la baza deciziei de transformare a acestor clădiri în case de locuit sau având alte destinaţii.
Livingul şi dormitorul din imagini, cu volumetrii şi deschideri vitrate interesante au rezultat din reconversia bisericii locale. Aceasta este aşezată pe înălțimile satului Frelighsburg din Montérégie, Canada (fotografia cu biserica).
Vilele interbelice, restaurante, hotel butic, magazine sau galerii de artă
La noi, reconversia vilelor interbelice în restaurante (Casa Elena Lupescu, Casa Assan, etc) sau chiar în spaţii de birouri este deja un fapt banal. Chiar dacă, deseori, rezultatele sunt mulţumitoare, rămâne totuşi regretul că păstrarea destinaţiei iniţiale, cu ambientări pe măsură, ar fi fost ideală.
Cele mai spectaculoase reconversii sunt reprezentate de acele spaţii lăsate în paragină şi care nu mai pot avea funcţionalitatea iniţială. Să ne aducem aminte de ediţia de acum câţiva ani a Târgului de artă contemporană Art Safari. Acesta a fost găzduit de clădirea Ciclop de pe Bulevardul Magheru, care a devenit (pentru o scurtă perioadă de timp, cât a durat manifestarea) o galerie de artă avangardistă.
Halele industriale, cele mai ofertante
În anii comunismului a fost în ţară o industrializare masivă. Ca urmare au fost construite multe hale în care se desfăşurau activităţi de producţie. După 1990, din păcate, odată cu privatizarea defectuoasă multe dintre acestea au fost demolate sau vândute ca fier vechi. Extrem de puţine au fost valorificate prin reconversie,faţă de cum s-au întâmplat aceste lucruri în Germania, de exemplu. Încă mai sunt astfel de hale vechi dar lipsesc proiectele şi finanţările. Investiţiile se amortizează greu mai cu seamă că deseori destinaţiile, aşa cum am arătat, sunt în sfera culturală.
Desigur că cele mai multe reconversii au fost realizate din halele industriale din cel puţin 3 motive. Afacerile în producţia industrială nu merg la nesfârşit iar halele au fost proiectate special pentru tipicul prooducţiei. Pe de altă parte uzura fizică se manifestă puternic.
Al treilea motiv este dat de faptul că halele vechi se pretează foarte bine la o amenajare în stil industrial. Mai ales că acesta a devenit foarte la modă. Sunt şi instalaţii (multe din metal), unele sofisticate care, deşi ruginite, reprezintă sarea şi piperul pentru ambientările în stil industrial.
Un exemplu elocvent îl puteţi vedea oricând la subsolul casei care găzduieşte Cărtureştii (str. Verona), unde se regăseşte instalaţia veche de încălzire (cazanul).
Din hale vechi industriale, un show room foarte modern într-o poziţie în zona centrală a Bucureştiului este binecunoscutul hub de design EXOTIQUE. Aici se găsesc decoraţiuni exotice (piese de mobilier şi accesorii asiatice dar şi opere de artă). Alături, hala cu cărămidă aparentă, păstrată “natur”, se constituie într-o excelentă locaţie pentru galeriile de artă.
Şi turnurile de pă
Un interesant exemplu privind reconversia spaţiilor este oferit de oraşul Köln. În anul 1985, arhitectul Konrad L. Heinrich a început transformarea turnului de apă din oraş într-un hotel, reconstrucţia fiind finalizată în 1990.
Rezultatul este unul deosebit, atât la exterior, cât şi la interior, datorită formei rotunde şi structurii integrale din cărămidă. Forma clădirii a impus-o pe cea a ferestrelor, care sunt foarte înalte şi rotunde. La interior, holurile şi camerele au decoruri exclusiv din cărămidă. Deasemenea forme atipice, rotunde, ce prezintă un interes sporit, mai ales datorită jocului de lumini.
În centrul oraşului, o catedrală este acum hotel, parterul găzduind şi un concept store. Arhitectura conferă spaţiului nou creat o eleganţă aparte, mai cu seamă că este combinată cu lucrări de artă modernă.
Inspirându-se după exemplul realizat în Koln, în anul 2018, și turnul de apă din Hamburg – Schanzenturm a fost transformat în hotel. Era cel mai mare turn de apă din Europa.