Piaţa Romană a fost şi va fi întotdeauna o zonă de interes major pentru retaileri dar şi pentru domeniul stil de viaţă/fashion, cultură.
O vilă de patrimoniu, reprezentativă atât din punct de vedere arhitectural cât şi din punct de vedere al amplasării in inima oraşului, atrage atenţia prin eleganţa şi monumentalitatea ei.
Istoria casei
A fost casa în care a locuit şi creat marele maestru al penelui Gheorghe Petraşcu. Nu numai prin lucrările sale în culori puternice dar şi prin această locuinţă, omul de artă şi-a atras numele de boier al picturii.
Casa Gheorghe Petraşcu a fost construită în 1912 după planurile arhitectului Spiridon Cegăneanu – discipol al lui Ion Mincu, în stil neoromânesc. Aparţinând ansamblului de trei vile al fraţilor Petraşcu: Nicolae, Constantin şi Gheorghe, casa a funcţionat de-a lungul timpului ca atelier pentru creaţiile celui din urmă, unul dintre cei mai importanţi pictori ai României interbelice.
Casa are 530 mp. Văzute din exterior cele trei case nu se disting între ele, fiind cuprinse în acelaşi complex, având o faţadă unitară, însă în interior se diferenţiază simţitor, punând în evidenţă diferenţele materiale şi de gust ale celor trei fraţi.
Arhitectură clasică şi echilibrată
Referitor la arhitectura vilei, deşi se poate vorbi despre stilul neoromânesc ca fiind foarte vizibil, ca marea majoritate a clădirilor bucureştene din secolul trecut apar şi alte elemente aparţinând altor stiluri.
Stilul neoromânesc este combinat cu stilul neoclasic, încă la modă la momentul construcţiei vilei, de unde şi senzaţia de ecletism.
Se disting în mod special decoraţiile în ceramică smălţuită care dau şi caracter imobilului. A se observa în acest sens brâul de sub streaşină. Se vede aşadar influenţa lui Ion Mincu, elementele de ceramică smălţuită cu motive folclorice apărând şi în cazul unor lucrări de referinţă ale întemeietorului stilului neoromânesc, cum este cazul Casei Doina – Bufetul de la Şosea în pur stil neoromânesc).
Deasemenea se deosebesc ancadramentele de uşi şi ferestre precum şi acoperişul din tabă bătută cu ciocanul şi numeroase ornamente, lucrat ca operă de artă în sine.
Renovare
Cu remarcabile ornamente din ceramică smălţuită pe faţadă, clădirea monument istoric a fost consolidată şi restaurată exemplar în anii ’90 de către arh. Alexandru Beldiman. După renovarea ei vila era cotată ca una dintre cele mai scumpe pe piaţa imobiliară.
O perioadă de timp în ultimii ani aici a funcţionat o librărie pe principiile a căror baze au fost puse de cea de la Cărtureşti, adică şi ca loc de socializare. Alegerea pentru locaţie s-a datorat şi imediatei vecinătăţi a ASE-ului.
Acum în clădire este o elegantă galerie de modă şi trebuie să recunoaştem că designul vestimentar şi accesoriile fashion de aici se potrivesc cu cel interior al casei, împodobită cu decoraţiuni şi ornamente de lux în stil clasic.
Interiorul clasic de mare eleganţă şi rafinament
Chiar dacă acum în clădire funcţionează o galerie de modă, interiorul prezintă decorul şi ambianţa unei case boiereşti de la începutul secolului trecut. În acest context trebuie remarcată bogăţia şi decoraţia clasică, finisajele de înaltă calitate.
Lambriuri, boiserii, pereţi încasetaţi şi pictaţi, stucaturi, tavane pictate, medalioane decorative, încadramente cu foiţă de aur, obiectele decorative, fac casă bună cu arhitectura de interior în care se disting coloane şi arcade elegante, ornamentate şi ele la rândul lor.
Uşa de intrare din lemn şi cristale precum şi scara din lemn masiv ce conduce la etaj sunt deosebit de impunătoare.
Spre meritul proprietarilor galeriei, ambianţa de interior este completată cu un iluminat adecvat (candelabre) şi mobilier stil, în care se remarcă fotoliile confortabile precum şi o bibliotecă masivă, posibil aparţinând proprietarilor iniţiali. Pictorul Gheorghe Petraşcu a fost nu numai un mare artist dar şi academician iar fratele acestuia, Nicolae. Petraşcu, a fost literat.
Foto: Ion Diamandi