Invitaţie în Grădina Botanică “Dimitrie Brânză”

În aceste zile de vară timpurie și toridă în care parcurile bucureștene arată deplorabil, Grădina Botanică „Dimitrie Brânză” reprezintă un refugiu plăcut și ospitalier.

Verdeaţă şi stânjenei, Foto: Agnes Andrei

Deși situl instituției ne averizează că aceasta este o instituție didactică care are o misiune științifică, de conservare a diversității plantelor, de educație ecologică și de recreere, subliniind faptul că nu este un parc public, mulți bucureșteni se duc în grădina botanică pentru receere, un loc plăcut pentru cei care nu pot pleca din oraş.

În plus Grădina Botanică se află în cartierul Cotroceni, cu frumoase case şi vile vechi, cu străzi şi bulevarde aerisite, cu multă vegetaţie, chiar în vecinătatea Palatului Cotroceni, un reper de arhitectură al ţării, bucurându-se el însuşi de o superbă grădină parc.

Palatul Cotroceni, muzeul, Foto: Alexandru Kocsis

Întoarcere în timp

Grădina Botanică din Bucureşti a fost înfiinţată anul 1860 de către doctorul Carol Davila, pe lângă Facultatea de Medicină și Farmacie. În vremea aceea ocupa o suprafață mai decât cea de azi (7 ha) și era localizată în partea stângă a Şoselei Cotroceni.

Foto de arhivă: Grădina italiană în anul 1900

Amenajarea adecvată a acestui spaţiu, ca bază didactică şi de cercetare, a fost realizată de botanistul Ulrich Hoffmann, primul director al instituţiei. În anul 1874 Grădina Botanică este mutată în centrul oraşului, pe terenurile palatului Şuţu, în faţa Universităţii și trece în subordinea Universității, Facultatea de Științe. Sub conducerea lui Dimitrie Brânză, grădina revine în Cotroceni, de această dată pe actualul amplasament. Tot atunci se construiesc primele sere.

Grădina azi

Fiindcă este o instituție didactică, Grădina botanică își întâmpină vizitatorii cu activități atractive prin care încearcă să îi familiarizeze pe oamenii metropolei cu lumea naturii.

Colţul carpatin, foto: Alexandru Zană
Lacul cu nuferi, foto: Alexandru Zană

În 2011, datorită unui proiect cu voluntari, derulat de Asociaţia Team Work în parteneriat cu Grădina Botanică, a apărut Grădina bunicii. E un loc în care copiii civilizației urbane și nu doar ei, pot vedea  plantele cultivate în grădinile de la ţară, unul loc care readuce în atenţia publicului importanţa grădinii din jurul casei.

Locul de picnic

Clădirile Grădinii botanice

Chiar la intrare, vizitatorii sunt întâmpinați de o frumoasă clădire în stil neoromânesc, spațiu în care se află Muzeul botanic.

Clădirea a fost construită în 1895, cu elemente ce amintesc de stilul brâncovenesc. Amenajat în 20 de săli si cuprinde planse pictate, fructe, seminte, fragmente de plante uscate sau conservate in formol, expuse dupa criterii ecologice, sistematice si functionale. 

Mergând pe aleea principală pe partea dreaptă întâlnim o clădire ce amintește de arhitectura interbelică, este Administrația grădinii. La puțin timp de la inaugurare era descrisă astfel: ” un edificiu plat, ale cărui streşini largi, cu olane, încununau cu umbra lor suprafeţe calme, văruite, alternate de ritmul liniştit al golurilor în formă de arcadă.

Clădirea Administraţiei, lucrare Alexandru Zană

Doi stîlpi simpli, placaţi cu piatră de Başchioi, susţineau, deasupra uşii de intrare, un portic amintind imaginea cerdacului tradiţional. Terase largi, cu dale mari de piatră, aşternute la umbra plopilor din spate, ofereau publicului locuri agreabile pentru consumarea unei băuturi răcoritoare, îngheţate, cafele sau ceai.

Clădirea administraţiei în viziunea artistei Agnes Andrei

Era bufetul-cofetărie al Grădinii Botanice, realizat după proiectul arhitectului Octav Doicescu, în acest scop, după modelul altor importante grădini botanice europene”.

Puternic afectată de bombardamentul din 4 aprilie 1944, clădirea este refăcută neinspirat și devine sediul administrației. În ultimii ani în urma unei restaurări profesioniste clădirea și-a recăpătat vechea formă.

Vizitatorii mai pot admira clădirile de sticlă și metal care adăpăstesc serele cu plante tropicale. Sera Veche a Gradinii Botanice a fost construita intre anii 1889-1891, dupa modelul Serelor din Liège (Belgia). Este Pădurea tropicală, adăpostită în vechea seră construită 1889-1891, pe o suprafaţă de cca 760 mp, după planurile arhitectului Louis Fuchs.

Ce poţi face în Grădina Botanică

Grădina de trandafiri, foto: Alexandru Zană

Desigur poți învăța lucruri noi despre natură, poți să admiri frumusețea florilor specific fiecărui anotimp și poți descoperi plante exotice în serele de diferite tipuri. Mai ales vara, Grădina Botanică București este un loc de relaxare și de petrecere în mod plăcut a unei dimineți de weekend.

Organizată pe unități peisagistice diferite, locul oferă indirect cunoștințe de arhitectură peisagistică și posibilitatea desfășurării unor activități. Există o zonă de picnic și de wellness unde se poate petrece o dimineață plăcută și unde în perioada verii au loc concerte, în fiecare după amiază și seară de weekend.

Educaţie şi artă

Atelier de desen “Uniţi prin artă
Artiştii îndrumă copii

Este un loc ideal în care diferitele ONG pot organiza activități educative. Pictorii pot veni și picta (cu taxă) flori și peisaje. Membrii Asociației Artiștilor Amatori București au pictat în luna mai. În fiecare weekend au avut loc ședințe de plain-air, iar la sfârşit a avut loc o expoziție.

În iunie au organizat o activitate de dezvoltare a creativității, membrele Soroptimist Internațional București care au inivitat mame și copii din Ucraina să picteze și să se relaxeze în Grădina Botanică. Au participat 25 de mame și 42 de copii.

Activitatea a beneficiat de sprijinul Universității București, instituție care găzduiește în căminele sale ucrainienii și de asistența unui grup de pictori români care i-au îndrumat pe copii, între care Alexandru Zană şi Agnes Andrei. Lucrările copiilor, ale mamelor din Ucraina și ale pictorilor români au fost expuse pe 19 iunie pe una dintre aleile Grădinii Italiene.

Text şi foto: Maria Alexe