Casele în stil tradiţional au viitor

Printre tendinţe moderne privind arhitectura, designul de interior, decoraţiile şi locuirea se numără  casele pasive cu izolaţii etanşe, clădiri din sticlă, beton şi metal, case high tech cu dotări pentru producerea de energie regenerabilă, minimalismul, micşorarea dimensiunilor decoraţiilor şi, din ce în ce mai pregnant, sustenabilitatea. Până la urmă toate aceste tendinţe pot fi citite ca având ca obiectiv final reducerea consumului de materiale şi energie. Pe de altă parte, în ultimul timp, au apărut şi alte  tendinţe care au ca obiectiv principal confortul locatarilor. Astfel, casele active pun în centrul atenţiei omul iar interioarele devin mai calde. Multe firme etalon propun pentru decoraţiile de interior versiuni de design care în trecut au avut perioade lungi de succes, eventual reinterpretate.

Obiectele vintage precum şi cele lucrate manual de meşteşugari îşi găsesc locul cu succes în multe proiecte de design interior semnate de designeri renumiţi. Folosirea materialelor naturale precum şi revenirea la tradiţii sunt deasemenea tendinţe în creştere.

Casele noi realizate în manieră tradiţională, la mare căutare în Polonia

Un articol realizat de Anna Mason şi publicat în Epoch Times descrie succesul major pe care îl au casele realizate în stil tradiţional de către arhitectul Sebastian Piton în Polonia în zona munţilor Tatra. În articol sunt inserate nu numai fotografii cu numeroase case de munte realizate de arhitectul  Sebastian Piton dar se prezintă şi conceptele sale arhitecturale şi de locuire, având umanitatea în centru şi în care tradiţiile să fie păstrate.

Arhitectul consideră că că “tendinţele moderne” ne afectează viaţa şi ne îndepărtează de calea tradiţională, totul fiind dezumanizat şi cu tematică tehnologică. El îşi propune să evidenţieze practicile arhitecturale de modă veche şi spune că strămoşii săi au căutat să creeze frumuseţe prin armonie cu natura.

Casele realizate de arhitectul Sebastian Piton sunt într-un stil tradiţional de munte din secolul XIX. Materialele sunt cele care se regăsesc în zonele de munte, piatra de râu la bază construcţia fiind continuată cu bârne din lemn.

Acoperişul, tot din lemn, se remarcă prin văluiri artistice precum şi prin ferestrele tip “ochi”. Unele dintre aceste case sunt impunătoare, adevărate vile cu elemente arhitecturale de tip castel. Interiorul este cald, lemnul predominând în amenajare.

Frumoasele case tradiţionale ale arhitectului Adrian Păun

Fenomenul prezentat are un omolog şi în ţara noastră. Arhitectul Adrian Păun a realizat numeroase proiecte care comunică cât mai bine cu natura înconjurătoare şi sunt o adevărată oază de linişte, confort şi frumuseţe pentru beneficiari. Sunt case în stil traditional de munte, confortabile în acord cu modul de viețuire modern, cu funcțiuni și spații suficiente care să acopere nevoile, și care să arate în stilul tradiţional dintr-o anumită zonă. Deci, tradițional și modern într-un singur proiect.

Mai multe astfel de case se pot vizualiza pe site-ul case-frumoase. Spre deosebire de casele tradiţionale amintite (din Polonia), casele realizate de arhitectul Păun nu sunt localizate într-un anumit loc ci sunt mai răspândite şi, de aceea nu sunt atât de cunoscute.

Casele tradiţionale prahovene

Casele prahovene sunt caracterizate prin verandă/prispă pe una sau două laturi, cu un accent volumetric al acestei verande pe unde de obicei se face accesul, cu stâlpi, balustrade, grinzi și florărie specifice.

Piatra, lemnul și fierul forjat sunt parte din poveste pentru că piatra folosită la casele tradiţionale de munte se extrăgea chiar din zonă. Deasemenea pentru că lemnul este de jur împrejur în natură și folosirea lui în arhitectură creează o legătură suplimentară a arhitecturii cu natura. Iar fierul forjat completează armonios aceste două materiale naturale prezentate anterior. Casele nu sunt mari iar volumetria foarte simplă. De aceea piatra nu este folosită abuziv. Doar atât cât să sugereze o bază solidă a casei. Peste această parte solidă a pietrei se așează o parte din zidărie tencuită, peste care vine în final cu o a treia parte din lemn, ca o succesiune firească a materialelor așezate în funcție de duritatea lor.

În arhitectura acestor case sunt incluse sinteze a celor mai frumoase elemente de arhitectură locală. La mansardă sunt deobicei folosite lucarnele iar ferestrele sunt protejate atât faţă de razele toride din timpul verii cât şi de frigul din timpul iernii cu frumoase obloane din lemn. O notă aparte, specială, este dată de finisajul  lemnului din care este realizată veranda, sculptată în motive foclorice. Decorul din lemn predomină atât la exterior cât şi la interior. Tâmplăria, piesele de mobilier de pe verandă dar şi o parte din cele de interior sunt din lemn iar ca soluţie de pardoseală este aleasă duşumeaua.

 Casă tradiţională dar eficient energetică

Aceste case impresionează prin frumusețea lor în mod particular și prin frumusețea arhitecturii zonei. Deşi în stil tradiţional sută la sută, acestea sunt foarte moderne, având şi o eficienţă energetică mare.

Soluţia prin care este obţinut un grad sporit de eficienţă energetică a venit de la sine, chiar prin alegerea stilului tradiţional, şi anume, prin existenţa verandei sau, cum se spune în termeni populari, prispă. Prispa are nu numai rol de socializare dar şi o funcţie extrem de inteligentă care, nu de puţine ori, a fost preluată în proiectele de casă moderne. În timpul sezonului rece, chiar şi primăvara şi toamna, razele soarelui pătrund prin ferestre în locuinţă asigurând o încălzire la interior. În schimb, datorită conformaţiei prispei în legătură cu acoperişul, pe timpul verii razele fiind deasupra capului nu mai pătrund la interior, asigurându-se astfel un climat mai răcoros şi un consum mai mic de energie.