Mai sunt iubite cariatidele? Casă cu cariatide în Bucureşti în ruină

În a doua jumătate a secolului XIX, mai spre sfârşitul său, influenţa culturii franceze începe să se facă mai mult simţită, aceasta materializându-se şi pe tărâmul arhitecturii. Astfel, stilul clădirilor la modă din Paris începe să apară şi la noi, în special în Capitală.

Arhitectura eclectică domină această perioadă în care cariatidele – acele statui decorative  care reprezintă femei în picioare, care susțin o coloană, cornișa unui acoperiș sau a unei intrări, precum şi atlanţii, îşi fac apariţia în decorul arhitectural, accentuând ideea de Mic Paris. Cariatidele se regăsesc pe clădiri în stiluri pariziene, neo-renaştere, baroc, neo-rococo, la Beaux Arts sau Art Deco clasicizat.

Câte case cu cariatide mai sunt? Le numeri pe degetele de la mâini!

Georgiana Gârboan numără doar patru clădiri cu cariatide în Bucureşti: două pe Calea Victoriei, dintre care una este Palatul Ştirbei, una pe Lascăr Catargiu şi una pe Dionisie Lupu. Valentin Mandache are ochiul mai format şi identifică o clădire în zona Curtea Veche, Lipscani, datând din anii 1890, un bloc de apartamente din anii ’30 (arh. Petre Antonescu, stil Beaux Arts interbelic) în zona Națiunile Unite, la pasajul acoperit  Macca – Villacrosse (anii 1890 în stil neo-rococo), o casă pe Splaiul Unirii. Dragoş Dogaru povesteşte frumos cum au fost tăiaţi sânii cariatidelor de la fosta Bancă Albina (stil Art Deco) de către comunişti. Să nu uităm de casa cu cariatide de la Sibiu care a intrat în circuitul turistic.

Casa cu cariatide în ruine de pe Bulevardul Buzeşti

Dacă sânii cariatidelor de la Banca Albina au fost tăiaţi, în schimb, braţele cariatidelor de la casa de pe Bulevardul Buzeşti se desprind singure din cauza lipsei de întreţinere, punând în pericol eventualii trecători.

Este un imobil cu bovindouri şi cariatide într-o arhitectură splendidă, plasat într-o zonă, altă dată de case mic-burgheze cochete. Odată cu decăderea zonei şi demolările din timpurile comuniste, a început şi mutilarea casei.

Locuită de persoane mai degrabă nevoiaşe care nu puteau înţelege valoarea imobilului, parterul acestuia a fost transformat în mici magazine şi ateliere (yale şi chei, tocilărie), prin introducerea în zidărie de uşi de metal sau plastic care au stricat frumoasa faţadă, afectându-se astfel şI structura de rezistenţă. O imagine dezolantă. Plasată pe partea străzii care nu s-a demolat pentru lărgirea ei în urmă cu 10 ani, când au dispărut Hotelul Marna, casele turceşti sau Hala Matache, clădirea a fost lăsată să se degradeze singură sub ochii complici ai ai primarilor care s-au perindat între timp. Ciprian C. Vasilescu este singurul care atrage atenţia asupra acestei case împodobită cu cariatide.

Care este situaţia actuală?

Doar o parte a casei mai este locuită, alţi locatari au părăsit imobilul care se poate prăbuşi oricând. Magazinele de la parter sunt demult închise tot din acest motiv. Este de mirare cum statuile mai rezistă, deşi unele părţi din ele au început să se desprindă.

De curând, trecerea pe trotuarul din faţa clădirii este barată cu o panglică, semn că este periculos de a se trece pe acolo. De vis+avis, semeaţa clădire de birouri The Mark priveşte sfidător şi batjocoritor casa cu cariatide care, în mod paradoxal, păstrează o frumuseţe apusă dar încă demnă.

Foto: Ion Diamandi

1 thought on “Mai sunt iubite cariatidele? Casă cu cariatide în Bucureşti în ruină

Comments are closed.