Luăm în considerare partea din Calea Victoriei de la Piaţa Victoriei până la intersecţia cu Bulevardul Dacia. Toată aceasta este plină de case istorice şi palate boiereşti cu mare valoare arhitecturală.
Practic fiecare clădire are o istorie şi o valoare. În acelaşi timp, este mult mai puţin comericală, faţă de restul arterei dar nici pe departe mai puţin importantă. Spunem acest lucru deoarece este absolut incredibilă lipsa de interes a primăriei faţă de această parte a Căii Victoriei, una dintre cele mai importante străzi ale ţării, dacă nu chiar cea mai importantă, inclusiv datorită faptului că pe aici au trecut marii conducători ai ţării, precum şi armata biruitoare.
Nu de puţine ori, cu ocazia sărbătorilor de iarnă, când oraşul se îmbracă în sărbătoare iar străzile importante sunt decorate şi luminate feeric, tocmai această parte a Căii Victoria este complet lipsită de un astfel de tratament. Este exact ce s-a petrecut în cazul ultimilor sărbători de iarnă, anul trecut. Nici măcar pandemia nu poate fi o scuză, atâta timp cât bulevarde şi străzi de la periferia Bucureştiului, din alte sectoare, erau pline de decoraţii şi luminate feeric.
O istorie vie
Fiecare casă are povestea ei. Acestea au cunoscut o viață tumultoasă, uneori de peste două secole.
La concepția acestor clădiri au participat cei mai buni arhitecți ai vremii, au cunoscut vremuri de glorie, dar și vitregii ale sorții – cutremure, incendii, distrugeri, au fost refăcute și modernizate dar și lăsate de izbeliște, și-au schimbat des proprietarii, au fost naționalizate cunoscând perioada comunistă când datorită strălucirii lor nu erau văzute cu ochi buni sau folosite în scopuri proprii, li s-a schimbat destinaţia iniţială de locuinţă boierească. Deși unele necesită în continuare restaurări ele își păstrează măreția și reprezintă o istorie vie a Capitalei.
Arhitectură elegantă şi monumentală
În general casele din această zonă sunt realizate într-un stil neoclasic, ceea ce sporeşte caracterul monumental. Acest stil se caracterizează pe revirimentul stilului clasic grecesc şi roman şi impune n arhitectură rigoarea şi echilibrul static după modelul antichităţii. Redescoperă simplitatea volumelor construite precum şi profunzimea naturii.
Apar însă și elemente de arhitectură brâncovenești (casa Dissescu) precum și stilul baroc (Palatul Cantacuzino), ceea ce face ca întreagul decor să fie eclectic, specific pentru întreaga arhitectură veche a Capitalei. Deasemenea, eclectismul atinge cote înalte prin apariţia unor blocuri mai înalte, construite în perioada interbelică în stilul art deco.
Încercând să facem o trecere în revistă a celor mai importante clădiri de pe acest tronson al Căii Victoria vom consemna: Casa Filipescu, actualmente Muzeul Municipiului Bucureşti, Palatul Cantacuzino (Muzeul Naţional George Enescu), Palatul Ghika – Grădisteanu, Casa Pilat, Casa Lenş- Vernescu, Casa Dissescu (Institutului de Istorie a Artei “George Oprescu al Academiei Române), Casa doctorului Tomescu, Academia Română, Casa Cesianu. Însă, aşa cum am mai spus, practic fiecare casă, fiecare construcţie are istoria sa.
Partea bună
Mai multe clădiri au fost renovate pe Calea Victoriei pe o perioadă de mai mulţi ani pe această zonă. Am aminti Casa Filipescu – devenită Muzeu al Municipiului Bucureşti şi un frumos loc de recreere, construcţia intrării Bisericii Sf. Nicolae, Casa Cesianu şi altele.
O monumentală clădire mai nouă care a fost sediul Ministerului Construcţiilor de Maşini a fost demolată în urmă cu peste 10 ani deoarece structura de rezistenţă era afectată dar, din păcate, noua construcţie, la fel de monumentală, progresează extrem de lent.
O casă “ascunsă”între clădiri mai înalte a fost bine renovată iar designul de interior a fost reinterpretat transformând imobilul într-un restaurant exclusivist. În ultimul timp au mai fost renovate câteva imobile, între care un bloc de apartamente în stil art-deco, un hotel. Deasemenea, sunt în curs de renovare mai multe clădiri, destinaţia preferată pentru renovare fiind cea de hoteluri. De câtva timp a început şi renovarea Palatului Cantacuzino (Casa cu lei), considerată drept una dintre cele mai frumoase clădiri din ţară.
Lucrările stagnează
Astăzi se întâlnesc mai multe şantiere de renovare şi chiar construcţii noi. În acest ultim caz, nu au fost anunţate autorizaţii de demolare, deşi toate clădirile din zonă sunt protejate.
Sperăm să nu se repete cazul blocului din apropierea Pieţei Romane a cărui construcţie s-a bazat pe falsificarea autorizaţiei. Probabil hotărârea judecătorească a fost dreaptă, însă clădirea nu va fi demolată aşa cum cere hotărârea iar societatea rămâne cu acest imobil nefolosit, ca şi în cazul celebrei clădiri de birouri Cathedral Plaza.
Am mers la pas pe Calea Victoriei iar deşi, aşa cum am arătat, sunt mai multe şantiere, nu se poate distinge că există şi activitate pe acestea. În unele cazuri şantierele sunt acoperite cu prelate netransparente, nu se ştie dacă este vorba de o demolare sau renovare.
Un caz trist este legat de proiectul de consolidare şi renovare al Palatului Cantacuzino, actualmente în proprietatea Ministerului Culturii. Este absolut evident că lucrările sunt sistate, iar deşi proiectul este aprobat şi sunt bani, sunt procese pe rol care amână la nesfârşit finalizarea. De fapt, nici nu este clar dacă lucrările au fost demarate.
Foto: Ion Diamandi