După cum deja s-a anunţat, Primăria Sectorului 1 a solicitat Ordinului Arhitecţilor din România Filiala Bucureşti ca împreună să găsească cea mai bună soluţie pentru regenerarea urbană a zonei Piaţa Matache, potrivit unui comunicat de presă al instituţiei.
Un proiect nou
La sfârşitul anului trecut, administraţia locală a Sectorului 1 a lansat procedura de achiziţie de „Servicii de elaborare a Studiului de Fezabilitate (inclusiv studii conexe) şi a Expertizei tehnice a construcţiilor existente pe amplasament, pentru obiectivul de investiţii Modernizare şi refuncţionalizare/realizare construcţie nouă – Piaţa Matache”. Ne aducem aminte că tot Primarul sectorului 1, Clotilde Armand, a propus pentru dezbatere publică în luna iunie a anului trecut un proiect de transformarea a Piaței Amzei într-un “hub cultural și pol al gastronomiei autohtone”. Nu s-a mai făcut vorbire despre acel proiect şi pare că acum a fost comutat pe Piaţa Matache.
E vorba de implicare în organizarea unul concurs de arhitectură pentru a identifica cel mai bun proiect şi cea mai bună soluţie de reabilitare a acestui cartier, pe baza unor criterii în care să primeze calitatea profesională.
Clotilde Armand, primarul Sectorului 1 a declarat că doreşte o abordare nouă, actuală, prin implementarea celor mai bune modele din alte oraşe metropolitane, după modelul implementat deja în marile capitale ale Europei. Deasemenea vrea ca acest loc să devină atractiv pentru locuitorii Capitalei, iar proiectul să fie unul în “beneficiul sănătăţii publice, protejării mediului, a satisfacerii intereselor comunitare, cu respectarea tuturor dispoziţiilor legale”. Se preconizează că, în locul actualei pieţe agroalimentare vor fi spaţii comerciale moderne la parter cu galerii acoperite şi ateliere meşteşugăreşti, parcare subterană la standarde europene, iar la etaj o zonă pentru relaxare, o locaţie pentru mici concerte, cinema în aer liber, cafenele, baruri şi terase.
În replică
Alexandru Petrescu, vicepreşedinte PSD Sector 1, acuză pe primarul sectorului 1 că “doreşte să înlocuiască actualele structuri ale Pieţei Matache cu o construcţie nouă, un fel de mini-mall etichetat “hub cultural şi pol al gastronomiei”, adică ”să trântească o clădire nouă absolut inutilă în lipsa unui context mai amplu şi a unor proiecţii pe termen mediu-lung de dezvoltare.”
Pro şi contra. Cine are dreptate?
În site-ul nostru se regăsesc mai multe materiale în legătură cu Piaţa Matache, demolarea halei şi a unor clădiri din apropiere, zona decăzută a întregii porţiuni a Căii Griviţa şi Bulevardul Buzeşti din apropierea pieţei. Acum zona este o adevărată mahala în centrul Capitalei, în timp ce în mult timp în urmă era una comercială şi culturală de succes.
Zona este tristă şi decăzută în special datorită demolărilor, clădirilor vechi decăzute, multe lăsate în paragină deşi unele au valoare arhirecturală. Readucem pe scurt câteva idei şi concluzii.
Desigur că demolarea halei, efectuată cu 9 ani în urmă, a fost nejustificată, chiar dacă aceasta nu era clasificată ca monument de patrimoniu, era însă protejată. Hala era funcţională, bine dotată iar clădirea în sine era interesantă, o structură tipică halelor europene de secol XIX care ar fi putut fi inclusă într-un circuit touristic. Era din oțel nituit, suplă și perforată, acoperită în lateral cu suprafețe mari de sticlă și închideri de lemn. Este de remarcat că în urma studiilor efectuate de arhitecți independenți și societatea civilă demolarea halei a adus costuri mult mai mari în proiectul Diametralei Buzești-Berzei, decât cazul în care ar fi rămas pe poziția ei istorică şi renovate. Lărgirea bulevardului se putea realiza fără demolarea halei chiar dacă în acest loc clădirea intra cu 2-3 metri pe zona carosabilului. Celelalte clădiri (în stil otoman) au fost demolate complet nejustificat. Am criticat deasemenea vehement lăsarea zonei abandonată pe o perioadă de peste un deceniu, dintre care câţiva ani într-o mizerie cumplită precum şi soluţiile oferite ţăranilor pentru a-şi comercializa produsele în Piaţa Matache. Am zugrăvit şarmul zonei în urmă cu aproape un secol şi incredibila ei decădere actuală.
Argumente PRO
Prin prisma tuturor acestor lucruri, un proiect soluţie pentru regenerarea urbană este binevenit, chiar dacă este foarte târziu. Deasemenea, este binevenită implicarea specialiştilor, arhitecţii Ordinului Arhitecţilor din România Filiala Bucureşti, mai cu seamă că nu de puţine ori propunerile şi ideile în domeniul urbanismului venite de la acest for nu au fost luate în considerare de edili. Ideea cu aducerea de meşteşugari şi artizani populari care să realizeze şi să comercializeze produse tradiţionale, unele manufacturate local este deasemenea de salutat.
Argumente CONTRA
O primă întrebare este care este părerea primarului General al Capitalei, Nicuşor Dan, vis-avis de acest proiect. Se ştie că domnia sa a încercat salvarea halei dar nu a reuşit. Ne aducem aminte că a existat şi o promisiune că hala se va reconstrui în incinta pieţei, eventual cu aceleaşi materiale şi luând în considerare elementele de arhitectură ale vechii hale.
Dar cel mai important lucru pleacă de la faptul că Piaţa Matache este de un secol o piaţă agroalimentară unde ţăranii producători sau comercianţii îşi desfac produsele agricole realizate în gospodăriile ţărăneşti. Întrebarea care se pune este dacă este nevoie de o astfel de piaţă. Întrebarea este pertinentă pentru că aşa cum decurg lucrurile şi cum sună proiectul propus pare că ideea de piaţă agroalimentară dacă nu dispare complet este deja pusă pe un plan secund. Se motivează cu “modele din alte oraşe metropolitane”, fără însă a se da astfel de exemple. Desigur, exemple există, dar se potrivesc oare în contextul nostru? Ţara noastră a fost şi încă este agrară, peste 44% dintre locuitori trăiesc încă în mediu rural, în timp ce media în UE este de 25%. În localităţile, în special sate, din apropiere de Bucureşti sunt legumicultori (în special de etnie bulgară) sau crescători de animale (oi, capre, vaci), în special macedoneni, care comercializează produsele pentru piaţa bucureşteană făcând afaceri bunicele. În plus, legumele şi fructele de la noi sunt gustoase, multe dintre ele sunt bio şi există o categorie de consumatori care preferă aceste produse proaspete faţă de cele pe care le găsesc în supermarketuri.
Mai sunt şi oameni cu venituri foarte mici sau chiar de loc şi care vin la piaţă cu ouă, flori sau legume din mica grădină de lângă casă. Pentru mulţi oameni din piaţă este vorba de subzistenţă. Ce se întâmplă cu ei dacă pieţele agroalimentare vor dispărea sau se vor percepe taxe mult mai mari? Pe de altă parte, aşa cum am mai arătat, contra unor taxe nu chiar mici, primăria oferă actualmente în Piaţa Matache ţăranilor şi comercianţilor condiţii total improprii de activitate: hale construite din materiale plastic de cea mai proastă calitate, neventilate, neîncălzite. De estetică nici nu mai poate fi vorba. Vara este înăbuşitor, legumele şi fructele se alterează foarte repede, iarna este extrem de frig. În condiţiile astea cei amintiţi stau peste 10 ore zilnic pentru a-şi vinde produsele. Dacă mai adăugăm şi împrejurimile dezolante, cu ruine, acestea sunt de fapt motivele reale pentru care atât ţăranii cât şi cumpărătorii sunt din ce mai puţini în Piaţa Matache.
Vom da noi, însă, exemple de pieţe agroalimentare în metropole care au mers pe tradiţie şi nu pe ideea modernă de hub cultural oricât de atractivă ar părea aceasta. Am ale două metropole apropiate ca mărime de Bucureşti şi situate în partea central a Europei, deci nu departe de noi.
La Budapesta au fost păstrate vechile hale monumentale cu arhitectură de valoare datând de la fundarea oraşului (1870 -1880). Mai mult, acestea au fost incluse în circuitul turistic al oraşulu astfel încât turiştii să poată cumpăra produse tradiţionale din această ţară. }n schimb, la noi, Ceauşescu a demolat Hala Mare din Piaţa Unirii, o construcţie foarte valoroasă, atât funcţional cât şi din punct de vedere arhitectural iar primarul Oprescu nu s-a lăsat mai prejos cu Hala Matache.
La Viena, lângă Dunăre, în centrul oraşului, piaţa agroalimentară este deservită de construcţii noi din lemn (bârne) în stil rustic, tot astfel fiind concepute şi restaurantele.
În schimb, un exemplu de concept modern care a eşuat lamentabil, îl oferă chiar capitala noastră: Piaţa Amzei, prin care o piaţă agroalimentară de tradiţie a fost distrusă.
O imensă problemă privind regenerarea urbană a zonei constă în împrejurimile Pieţei Matache, vecinătăţi care abundă în clădiri şi case dărăpănate, unele complet căzute iar altele vetuste.
Probabil ar fi de luat în considerare renovarea unor astfel de case şi luat pas cu pas, altfel dacă vorbim de întreaga zonă, un proiect de regenerare ar putea atinge sume exorbitante. Aste spre deosebire de Piaţa Amzei, unde împrejurimile sunt cu clădiri elegante, chiar în apropiere fiind o construcţie în stil Art Deco (Direcţia de impozite şi taxe locale Primăria Sectorului 1 – foto).
Nici supunerea proiectului unei dezbateri publice nu ne oferă siguranţa unui succes. Înainte de demolarea Halei Matache, reporterii de la ziarul România Liberă, unde lucram şi eu, au făcut un sondaj pentru populaţia care se afla chiar în zona pieţei. Aceştia au fost de acord cu demolarea, argumentând că astfel “vom scăpa de mizerie, gunoaie, boschetari, manele, hoţi de buzunare şi beţivani”.
Iată cu ce s-au ales la 4 ani de la demolare în fotografiile expuse mai sus. Pe aceste locuri era plasată înainte Hala Matache.
Povestea Pieţei Amzei sau cum poate dispărea o piaţă tradiţională de succes
În anul 2007, Primăria Sectorului 1 a organizat un concurs de arhitectură pentru o nouă clădire aliniată la standardele tehnice care să adăpostească piața. Imobilul actual din Piața Amzei a fost realizat în mai multe etape, în perioada 2008-2012, suma investită fiind de 13 milioane de euro. După numai 10 ani, Primăria Sectorului 1 consideră că, în forma actuală, Piaţa Amzei nu mai îndeplineşte standardele moderne.
Piața Amzei a fost reconfigurată și refuncționalizată, nimic nu mai amintește de vechile hale și de caracterul comercial tradițional al acestei zone. A urmat lunga perioadă de reconstrucție și lunga pauză când, aparent, acolo nu se întîmpla nimic. Zona a fost reactivată pietonal și recreațional, dar istoria s-a șters aproape în întregime.
Iată câteva fragmente dintr-un articol realizat de Selma Iusuf şi publicat în urmă cu aproape 6 ani în ziarul Dilema Veche:
“S-a ales praful de Piața Amzei. Nu am cum s-o spun mai pe șleau. Semnele au curs doldora încă de mulți ani, timp în care s-a construit și apoi a zăcut gol spațiul care a fost ridicat pe locul vechilor tarabe. O mizerie pătrățoasă în care au stat un pic și apoi au plecat doi-trei vînzători… De curînd, n-a mai rămas picior de vînzător în clădirea asta nouă… Nimic n-a ținut. Lipsa de viziune și nepăsarea, laolaltă cu un aer greu și schimbat care s-a abătut asupra zonei, au făcut ca locul să arate acum dezolant. Ba s-a încercat și organizarea unor concerte jalnice pe o scenă improvizată pe care s-au produs artiste în fuste scurte de plastic…În zonă încă trăiesc și au nevoie de o piață tradițională, cu prețuri cât de cât decente, bătrînii rezidenți…„Nimic, nimic n-au mai lăsat aici“, mi-a zis deunăzi o doamnă în vîrstă, răspunzînd cumva mirării mele cînd am găsit locul complet gol. „Mă întreb ce-or face în clădirea aia“, i-am zis, reflectînd cu punga goală în mînă. „Cică sală de evenimente, naiba să-i ia!“
1 thought on “Piaţa Matache, din nou în centrul atenţiei”
Comments are closed.