Plajele de la mare: unora le place …retro

În anii 1900, în Portul Tomis, a fost amenajată plaja Duduia. Ulterior, a fost amenajată plaja Mamaia, deşi la început, aici nu era decât un mic sat populat de pescari, în partea nordică a oraşului Constanţa.

La început

La plaja Tataia, folosită şi astăzi, se ajungea pe  o potecuţă pitorească  care cobora din parc spre mare. După cum dezvăluie arhitectul Radu Cornescu, plaja Wartanoff era situată în partea de nord a plajei Modern din prezent, ulterior, devenind Plaja Domniţa Ileana iar partea  extinsă dinspre nord numindu-se „Trei Papuci“.

Ce aveau în comun aceste plaje? Erau sălbatice şi pline de ciulini, cu foarte puţine facilităţi, dar foarte bine integrate în natură, medul înconjurător şi în peisajul extrem de pitoresc oferit de vegetaţia de stepă şi coasta dobrogeană a Mării Negre care se regăseşte pe o zonă destul de restrânsă până la Capul Caliacra. Aceasta oferă o ambinţă hipiotă în special datorată pământului lutos spre deosebire de alte coaste celebre care sunt stâncoase (Grecia, Coasta de Azur, Coasta Dalmată).

Astfel de plaje, cum erau cele de la Mamaia şi staţiunile din Mangalia Nord erau înţesate de lume, dintre care numeroşi străini, inclusiv în perioada comunistă. Totuşi, chiar în situaţia modernizării masive a acestor plaje, mulţi preferau pe cele din sate, rămase în starea lor “naturală” şi sălbatică, în special datorită ambianţei romantice care oferă şi o senzaţie de libertate.

Mai puţin aglomerate, apa mării din aceste zone este şi mai limpede. În plus, totul era mai ieftin şi era mai uşor de găsit o gazdă decât o camera la hotel. Printre aceste plaje se pot aminti cele de la Costineşti, 2 Mai, cea de la sud de Eforie, Portiţa precum şi Vama Veche. Este de remarcat că mulţi dintre cei care au gustat acest stil de viaţă mai rural, cu mese în curte şi peşte gătit la “botul calului”, au revenit în anii următori, preferând astfel de locuri în locul celor moderne.

Astăzi

Au apărut apoi plajele moderne înţesate cu chaise-long-uri şi alte facilităţi, în care urbanul, prin hoteluri din beton, oţel şi sticlă şi terase-restaurant care intră inclusiv pe partea de nisip, începe să aibă o pondere majoră

Mai există astfel de plaje sălbatice în zilele noastre în care modernismul şi accesorizarea a pătruns şi în locurile de succes amintite? Într-adevăr, au rămas extrem de puţine, practic numai cele situate în sate departe de şosea, la câţiva kilometri.de la aceasta şi care nu prezentau o oportunitate reală pentru construcţii noi. În rest, din vechile plaje au rămas doar mici zone, cum este cazul celei numite “La dune” dintre cele două Eforii. Ar mai fi Tuzla, Agigea (Golful Pescarilor) şi o porţiune lăsată în “sălbăticie” în satul 23 August, la Popasul Pescarilor.

Aici, până în urmă cu doar câţiva ani, era o autentică atmosferă retro care beneficia şi de trecerea trenurilor care completa ambianţa retro. Un restaurant în stil rustic de foarte bună calitate este situat până în plajă. Acesta a rămas, dar în mare parte, plaja este acum înţesată, la fel, cu accesorii moderne. Mai noi sunt plajele din satele de la nord de Mamaia, Corbu şi Vadu, dar acestea tind să se modernizeze datorită afluxului de turişti din blocurile noi care s-au construit şi se construiesc în continuare în aceste locuri.

Plajele sălbatice din apropierea locului unde se varsă Dunărea în mare

Plaja nord Gura Portiţei

Alte zone în care vă puteţi bucura de plaje sălbatice întinse şi de locuri mirifice sunt însă cele din localităţile din apropierea locului unde se varsă Dunărea în mare, pe diferite canale, Sulina, Sfântu Gheorghe şi Gura Portiţei fiind astfel de exemple. Acestea sunt cele mai cunoscute, dar mai sunt şi altele, “descoperite” mai de curând, cum sunt Periboina şi Perişor.

Desigur, a opta pentru aceste locaţii înseamnă să renunţi de bunăvoie la mulltitudinea de beneficii ce  sunt puse la dispoziţie de progresul tehnic, de numeroasele facilităţi pe care le ai la dispoziţie şi de posibilităţile moderne de amuzament.

Bucurii

Pe de altă parte, aici poţi scăpa de mult prost gust pe toate nivelurile pe care le găseşti, din păcate, în localităţile tradiţionale. Repetăm avantajele importante de a petrece aici vacanţele sunt senzaţia de libertate şi apropierea de natură. Dar mai pot fi şi altele, cum ar fi mesele cu diferite preparate tradiţionale cu peşte proaspăt gătite chiar de săteni la faţa locului.

În al treilea rând, datorită accesului dificil (pe Dunăre, cu ambarcaţiuni), distanţei mari faţă de oraş dar şi faptului că aici este o rezervaţie naturală ocrotită, nu mai întâlneşti acele construcţii şi case noi fără un proiect de arhitectură sau cu proiecte făcute “după ureche”  Mai mult, poţi alege un hotel plutitor sau chiar întâlni case şi pensiuni care se integrează foarte bine în mediul natural, cu acoperişuri ecologice şi cu acoperişuri din stuf (care determină designul întregii construcţii), singurul loc unde există specialişti care mai ştiu să aplice astfel de materiale şi tehnologii. Deasemenea, sunt locuiri ideale de camping, glamping sau de venit cu caravană.

Foto: Shutterstock (Costineşti), Ion Diamandi (La Dune), Eugen Simion (Sulina)